Reforma administrativă ar putea schimba harta Olteniei

România pregătește o nouă etapă a reformei administrației locale, prin încurajarea comasării voluntare a comunelor cu populație redusă. În Oltenia, 72 de comune din cele cinci județe ale regiunii se încadrează în categoria localităților cu mai puțin de 1.500 de locuitori, potrivit datelor recensământului din 2021 prezentate de presa regională. Reforma urmărește reducerea fragmentării administrative, eficientizarea cheltuielilor publice și creșterea capacității de atragere a investițiilor.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a inițiat programul „START Reforma Administrativă”, un mecanism destinat încurajării cooperării și reorganizării voluntare a unităților administrativ-teritoriale.

Conform informațiilor publicate la 26 octombrie, un ordin ministerial din 21 octombrie 2026 stabilește constituirea unui grup central de coordonare și a unor structuri de lucru în fiecare județ. Acestea vor analiza posibilitățile de asociere sau comasare a localităților și vor sprijini implementarea programului. Inițiativa se concentrează, într-o primă etapă, asupra a aproximativ 429 de unități administrativ-teritoriale din România cu cel mult 1.500 de locuitori. Este important de precizat că includerea unei comune în această categorie nu înseamnă desființarea sa automată. Reorganizarea este prezentată ca voluntară și presupune respectarea procedurilor legale, inclusiv consultarea populației prin referendum, acolo unde este necesar.

De ce se dorește comasarea comunelor

Una dintre problemele administrației rurale este raportul dintre costurile de funcționare și resursele financiare disponibile. În numeroase localități mici, veniturile proprii nu sunt suficiente pentru acoperirea tuturor cheltuielilor administrative, iar bugetele locale depind într-o măsură importantă de transferurile de la bugetul de stat.

O administrație locală trebuie să susțină cheltuieli pentru personal, întreținerea clădirilor publice, servicii administrative și funcționarea instituțiilor, indiferent dacă deservește câteva sute sau câteva mii de locuitori. Prin asocierea sau unificarea unor comune, autoritățile urmăresc reducerea costurilor administrative care se suprapun și concentrarea resurselor către investiții în infrastructură, utilități și servicii publice.

Programul prevede și posibilitatea acordării unor stimulente financiare pentru localitățile care acceptă reorganizarea, inclusiv acces prioritar la anumite finanțări și facilități fiscale. Condițiile concrete ale acestor beneficii urmează să fie stabilite prin mecanismele de implementare.

Oltenia: câte comune intră în categoria analizată

Dolj

Olt

Gorj

Vâlcea

Mehedinți

Numărul comunelor cu sub 1.500 de locuitori din listele publicate, pe baza Recensământului 2021. Nu reprezintă o listă de comasări aprobate. Cele mai multe comune din această categorie se află în Mehedinți și Olt, în timp ce Gorjul are numai trei localități incluse în lista prezentată.

Diferențele reflectă structura demografică și administrativă a județelor, dar și procesele de depopulare care afectează numeroase comunități rurale.

Ce comune din Oltenia ar putea participa la reorganizare

Potrivit datelor demografice prezentate în analiza regională, următoarele comune se află sub pragul de 1.500 de locuitori.

Județul Dolj

19 comune

Gogoșu, Botoșești-Paia, Seaca de Pădure, Secu, Tălpaș, Verbița, Măceșu de Sus, Cârna, Radovan, Pleșoi, Măceșu de Jos, Siliștea Crucii, Întorsura, Galiciuica, Izvoare, Dobrotești, Brabova, Cioroiași, Grecești.

Județul Olt

21 comune

Topana, Baldovinești, Tătulești, Oporelu, Sâmburești, Făgețelu, Optași-Măgura, Dobrețu, Nicolae Titulescu, Șopârlița, Leleasca, Vădastra, Călui, Priseaca, Ghimpețeni, Mihăești, Dobrun, Bărăști, Ipotești, Grădinile, Ștefan cel Mare.

Județul Gorj

3 comune

Săcelu, Arcani, Bărbătești.

Județul Vâlcea

5 comune

Titești, Mitrofani, Milcoiu, Voineasa, Voicești.

Județul Mehedinți

24 comune

Cireșu, Godeanu, Podeni, Svinița, Bâlvănești, Poroina Mare, Balta, Șovarna, Ilovăț, Husnicioara, Greci, Stângăceaua, Breznița-Motru, Corlățel, Padina, Oprișor, Bâcleș, Ilovița, Rogova, Pristol, Dubova, Căzănești, Vlădaia, Livezile. Listele au caracter demografic și orientativ, nu constituie decizii oficiale de comasare. Sursa: Jurnalul Olteniei, pe baza Recensământului 2021.

Ce se va întâmpla cu primăriile și serviciile publice

Una dintre principalele întrebări privește viitorul primăriilor din comunele care ar accepta comasarea. O eventuală fuziune administrativă ar putea conduce la existența unei singure administrații locale pentru mai multe comunități, cu un buget comun și o structură administrativă reorganizată. Totuși, dispariția unei primării ca instituție distinctă nu trebuie confundată cu dispariția localității propriu-zise. Satele pot continua să existe, chiar dacă structura administrativă de care aparțin se modifică.

Programul anunțat include menținerea punctelor locale de servicii, astfel încât cetățenii să nu fie obligați să parcurgă distanțe mari pentru orice solicitare administrativă. În practică, eficiența reorganizării va depinde de accesibilitatea serviciilor, infrastructura rutieră, digitalizarea administrației și capacitatea autorităților de a administra un teritoriu mai extins.

Avantajele și riscurile reformei

Reorganizarea ar putea genera economii prin reducerea structurilor administrative care îndeplinesc funcții similare. De asemenea, bugetele reunite ar putea permite realizarea unor proiecte de investiții dificil de susținut individual. Există însă și riscuri. În localitățile izolate, distanța până la noul centru administrativ poate deveni o problemă, în special pentru persoanele vârstnice sau pentru locuitorii fără mijloace proprii de transport.

O altă provocare este distribuirea echitabilă a investițiilor. Comunitățile mai mici ar putea avea temeri că resursele financiare vor fi concentrate în localitatea care găzduiește noul sediu administrativ. Prin urmare, succesul reformei nu va putea fi evaluat doar prin numărul primăriilor eliminate sau prin reducerea cheltuielilor, ci și prin calitatea serviciilor publice oferite cetățenilor.

Comasarea nu se poate realiza fără consultarea populației

Legislația actuală prevede că modificarea limitelor teritoriale care implică reorganizarea unităților administrativ-teritoriale se poate realiza numai prin lege, după consultarea obligatorie a cetățenilor prin referendum local.

Acest principiu este prevăzut în Codul administrativ și în legislația privind organizarea referendumurilor. Prin urmare, programul aflat în pregătire nu reprezintă o decizie de desființare a celor 72 de comune din Oltenia. Fiecare eventuală reorganizare va trebui să parcurgă etapele juridice și administrative aplicabile.

Reforma intră în etapa organizatorică

Verificarea informațiilor confirmă existența programului „START Reforma Administrativă” și constituirea grupului de lucru prin Ordinul nr. 1.334 din 21 octombrie 2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 891 din 23 octombrie 2026.

Ordinul stabilește că, la nivel județean, subgrupurile de lucru sunt formate din reprezentanți ai consiliilor județene, prefecturilor și Asociației Comunelor din România. Constituirea acestora trebuie realizată în termen de cinci zile de la publicarea ordinului. Deocamdată, nu există în sursele verificate o listă oficială a perechilor de comune care urmează să fuzioneze, un calendar definitiv al referendumurilor sau o estimare documentată a economiilor bugetare.

Pentru Oltenia, reforma ar putea reprezenta una dintre cele mai importante schimbări ale administrației rurale din ultimele decenii. Rezultatul va depinde însă de modul în care vor fi stabilite stimulentele financiare, de disponibilitatea comunităților de a participa și de capacitatea autorităților de a demonstra că reorganizarea aduce beneficii reale locuitorilor.