Viitorul buget al Uniunii Europene intră într-o etapă decisivă a negocierilor, după ce președinția irlandeză a Consiliului UE a propus reducerea cu 8% a fondurilor prevăzute pentru perioada 2028–2034. Măsura ar afecta inclusiv finanțările destinate apărării, competitivității economice, agriculturii și dezvoltării regionale. Pentru România, miza este majoră: alocarea europeană ar putea coborî spre 55 de miliarde de euro, potrivit estimărilor prezentate în presa economică.

Propunerea a fost prezentată sâmbătă, 10 octombrie, și urmărește identificarea unui compromis între statele membre. Unele guverne solicită limitarea cheltuielilor europene, în timp ce altele susțin creșterea finanțării pentru investiții și dezvoltare.

Potrivit Reuters, documentul elaborat de președinția irlandeză prevede economii de aproximativ 141 de miliarde de euro față de proiectul inițial al Comisiei Europene, calculate la prețurile din 2025.

Reduceri pentru apărare, competitivitate și dezvoltare regională

Comisia Europeană a propus un buget multianual de aproximativ 2.000 de miliarde de euro, exprimat în prețuri curente. Acesta ar urma să finanțeze principalele politici europene în următorii șapte ani.

Noul document de negociere prevede reducerea cheltuielilor în două categorii importante:

• 3% mai puțin pentru dezvoltare regională, agricultură și pescuit, comparativ cu propunerea Comisiei Europene.
• 13% mai puțin pentru competitivitate, prosperitate și securitate, categorie care include investiții în prioritățile strategice ale Uniunii.

Reducerea generală de 8% este calculată pornind de la valoarea bugetului exprimată în prețurile anului 2025. Prin urmare, cifrele prezentate în prețuri curente și cele în prețuri constante nu trebuie comparate direct. Chiar și după aceste ajustări, bugetul propus ar rămâne mai mare decât cel aferent perioadei 2021–2027. Totuși, creșterea nominală nu garantează automat o finanțare mai generoasă pentru fiecare program european.

România ar putea primi mai puțini bani europeni

Pentru România, una dintre principalele preocupări privește fondurile destinate politicii de coeziune și agriculturii. Potrivit estimării publicate de Curs de Guvernare, reducerea propusă ar putea coborî alocarea României spre 55 de miliarde de euro pentru perioada 2028–2034. Această valoare reprezintă însă o estimare, nu o alocare oficială definitivă. Distribuția fondurilor între statele membre va depinde de formula de repartizare și de rezultatul negocierilor europene.

Politica de coeziune are o importanță deosebită pentru România. Prin intermediul acesteia sunt finanțate proiecte de infrastructură, modernizarea serviciilor publice, investiții în mediul de afaceri și reducerea decalajelor dintre regiuni. O eventuală diminuare a finanțării ar putea restrânge resursele disponibile pentru noi proiecte, inclusiv în regiunile mai puțin dezvoltate.

În agricultură, miza este la fel de importantă. Fondurile europene susțin plățile către fermieri, modernizarea exploatațiilor și investițiile în mediul rural. Totuși, impactul concret asupra beneficiarilor români nu poate fi stabilit înaintea definitivării bugetului și a programelor de finanțare.

Parlamentul European respinge propunerea Irlandei

Reacția Parlamentului European a fost fermă. Europarlamentarul român Siegfried Mureșan, unul dintre cei doi coraportori ai Parlamentului European pentru viitorul buget multianual, a criticat reducerile propuse. Acesta consideră că Uniunea Europeană nu poate solicita investiții suplimentare în apărare și competitivitate, reducând simultan resursele financiare destinate acestor obiective.

Într-o declarație transmisă sâmbătă, Mureșan a precizat că poziția președinției irlandeze nu poate fi acceptată de Parlamentul European, deoarece afectează atât prioritățile strategice noi, cât și politicile tradiționale ale Uniunii.

Europarlamentarul a atras atenția și asupra necesității protejării agriculturii și coeziunii, două domenii esențiale pentru state precum România. Poziția Parlamentului European este diferită de cea prezentată de Irlanda. În aprilie 2026, legislativul european a adoptat un raport prin care solicită un cadru financiar multianual mai ambițios. Documentul prevede un buget echivalent cu 1,27% din venitul național brut al Uniunii, separat de resursele destinate rambursării datoriei NextGenerationEU.

Raportul a fost adoptat cu 370 de voturi pentru, 201 împotrivă și 84 de abțineri.

Statele europene, împărțite între austeritate și investiții

Negocierile evidențiază diferențele dintre prioritățile economice ale statelor membre. Germania, Țările de Jos și unele state nordice susțin o abordare mai prudentă a cheltuielilor europene. Acestea urmăresc limitarea presiunii asupra bugetelor naționale și controlul contribuțiilor la bugetul comunitar.

De cealaltă parte, state precum România, Polonia, Italia și Spania sunt interesate de menținerea unor finanțări consistente pentru agricultură, infrastructură și dezvoltare regională. Disputa are loc într-un context economic complicat. Uniunea Europeană trebuie să finanțeze simultan mai multe priorități: securitatea, tranziția energetică, dezvoltarea tehnologică și reducerea decalajelor economice. În același timp, competiția cu Statele Unite și China pune presiune asupra investițiilor europene în industrie, cercetare și inovare.

Noi surse de venit pentru bugetul european

Un alt punct sensibil îl reprezintă identificarea unor surse suplimentare de finanțare. Documentul irlandez include opțiuni pentru venituri noi, estimate la aproximativ 55 de miliarde de euro. Acestea ar proveni inclusiv din taxe vamale și comercializarea certificatelor de emisii de carbon.

Totuși, propunerea nu include unele dintre mecanismele de finanțare susținute de Parlamentul European, printre care măsuri fiscale suplimentare aplicabile marilor companii tehnologice. Siegfried Mureșan a criticat această omisiune, argumentând că veniturile proprii suplimentare ar putea reduce presiunea asupra contribuțiilor directe ale statelor membre.

Summitul din 15–16 octombrie, un moment important pentru viitorul buget

Liderii celor 27 de state membre vor discuta propunerea irlandeză la reuniunea Consiliului European programată pentru 15–16 octombrie, la Bruxelles. Negocierile se anunță dificile. Adoptarea cadrului financiar multianual necesită acordul unanim al statelor membre în Consiliu, precum și aprobarea Parlamentului European. Prin urmare, documentul prezentat de Irlanda reprezintă o poziție de negociere, nu o decizie definitivă privind reducerea bugetului.

Pentru România, rezultatul discuțiilor va influența capacitatea de finanțare a investițiilor publice, a proiectelor regionale și a agriculturii în următorul deceniu. Dincolo de disputa privind dimensiunea bugetului, negocierile vor arăta ce priorități sunt dispuse statele europene să finanțeze în comun. Uniunea trebuie să găsească un echilibru între nevoia de disciplină bugetară și ambiția de a-și consolida competitivitatea, securitatea și coeziunea economică.