Craiova a găzduit joi, 8 octombrie 2026, Conferința Regională Oltenia „AGRI4FUTURE ROMÂNIA: OBIECTIV 2035”, organizată de Clubul Fermierilor Români. Evenimentul a reunit reprezentanți ai sectorului agricol, ai autorităților și ai mediului de afaceri, într-un moment marcat de provocări climatice, economice și legislative.

Reuniunea, organizată la Hotel Ramada, face parte dintr-o serie de conferințe regionale dedicate viitorului agriculturii românești. Inițiativa urmărește implicarea fermierilor în elaborarea politicilor agricole naționale și europene. Potrivit datelor prezentate de organizatori, Clubul Fermierilor Români reprezintă peste 1.400 de companii agricole. Acestea exploatează aproximativ 1,6 milioane de hectare de teren agricol.

Seceta și schimbările climatice, printre principalele îngrijorări

Una dintre problemele evidențiate la Craiova a fost vulnerabilitatea agriculturii în fața schimbărilor climatice. Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români, a atras atenția asupra dificultăților provocate de seceta pedologică și de instabilitatea mediului economic și politic.

În declarațiile relatate de Jurnalul Olteniei, acesta a descris situația agriculturii românești drept una dificilă, invocând persistența deficitului de apă din sol. Pentru fermierii din Oltenia, gestionarea resurselor de apă reprezintă o problemă strategică. Temperaturile ridicate și perioadele cu precipitații insuficiente pot afecta culturile agricole, productivitatea și veniturile exploatațiilor. Adaptarea agriculturii presupune investiții în irigații, tehnologii de monitorizare a solului și practici agricole care reduc consumul de apă.

Acordul UE–Mercosur și concurența producătorilor sud-americani

Un alt subiect abordat a fost perspectiva intensificării concurenței comerciale dintre producătorii europeni și cei din America de Sud. Alexander Degianski și-a exprimat îngrijorarea față de efectele pe care liberalizarea comerțului cu statele Mercosur le-ar putea avea asupra fermierilor europeni. În opinia reprezentantului organizației, producătorii agricoli din Uniunea Europeană respectă cerințe legislative și de mediu care pot genera costuri suplimentare. În același timp, aceștia ar putea concura mai intens cu exploatații agricole sud-americane de mari dimensiuni.

Acordul comercial reprezintă însă un subiect complex. El poate crea oportunități pentru anumite sectoare economice, dar și presiuni concurențiale asupra unor categorii de producători agricoli. Impactul concret asupra agriculturii românești va depinde de condițiile comerciale aplicabile, mecanismele de protecție și capacitatea fermelor de a rămâne competitive.

Politica Agricolă Comună după 2027: ce se schimbă pentru fermieri?

Conferința a inclus o sesiune dedicată viitorului Politicii Agricole Comune (PAC) pentru perioada 2028–2034. Participanții au abordat lecțiile rezultate din aplicarea Planului Național Strategic 2023–2027 și prioritățile viitoarei reforme europene.

Pentru agricultura românească, principalele mize sunt predictibilitatea subvențiilor, accesul la finanțare și susținerea investițiilor. Organizatorii urmăresc consolidarea dialogului dintre fermieri și instituțiile responsabile de politicile agricole. Obiectivul este ca nevoile reale ale exploatațiilor agricole să fie reflectate în viitoarele programe de sprijin.

Finanțarea agriculturii, o provocare pentru modernizarea fermelor

Accesul la capital a reprezentat o altă temă importantă a reuniunii. Potrivit datelor incluse în agenda conferinței, soldul creditelor acordate sectorului agricol se situează în jurul valorii de 50 de miliarde de lei. Organizatorii indică o cerere de finanțare concentrată în special asupra capitalului de lucru, urmată de investițiile în echipamente și proiectele cu fonduri europene.

Discuțiile au vizat dezvoltarea unor instrumente financiare adaptate agriculturii, precum și extinderea parteneriatelor cu instituțiile bancare. Asigurările agricole și mecanismele de gestionare a riscurilor au constituit, de asemenea, puncte importante ale agendei. Pentru fermele afectate de fenomene meteorologice extreme, accesul la finanțare și protecția împotriva pierderilor pot influența continuitatea activității.

Dronele, inteligența artificială și digitalizarea agriculturii

Modernizarea tehnologică a reprezentat una dintre direcțiile centrale ale conferinței AGRI4FUTURE. Programul a inclus discuții despre utilizarea dronelor agricole, senzorilor, inteligenței artificiale și platformelor digitale de management. Aceste tehnologii pot contribui la monitorizarea culturilor, identificarea timpurie a problemelor și utilizarea mai eficientă a resurselor. Agricultura de precizie permite, de exemplu, adaptarea unor intervenții la condițiile specifice din diferite zone ale unei parcele.

Clubul Fermierilor Români promovează și inițiative privind dezvoltarea competențelor digitale în agricultură, inclusiv formarea de operatori specializați. Adoptarea acestor soluții depinde însă de costurile investițiilor, infrastructura disponibilă și pregătirea personalului.

De la producția agricolă la industria alimentară: necesitatea unor parteneriate

Ultima direcție majoră a conferinței a vizat consolidarea lanțului agroalimentar. Organizatorii au pus accent pe colaborarea dintre fermieri, procesatori, comercianți și companii din domeniile energiei și tehnologiei. Una dintre problemele structurale ale economiei românești rămâne valorificarea insuficientă a unor materii prime agricole prin procesare internă.

Dezvoltarea capacităților de procesare poate crește valoarea adăugată a producției agricole și poate crea oportunități economice în mediul rural. În acest context, parteneriatele dintre producători și industria alimentară pot contribui la îmbunătățirea competitivității produselor românești.

Agricultura Olteniei, între potențial și necesitatea adaptării

Organizarea conferinței la Craiova aduce în atenție rolul Olteniei în economia agricolă națională.

Regiunea dispune de suprafețe agricole importante și de tradiție în cultivarea cerealelor, legumelor și plantelor tehnice. În același timp, agricultura regională se confruntă cu probleme legate de disponibilitatea apei, costurile de producție și necesitatea modernizării exploatațiilor. Pentru dezvoltarea pe termen lung, investițiile în infrastructura agricolă trebuie corelate cu accesul la finanțare, cercetarea și transferul tehnologic.

Conferința AGRI4FUTURE de la Craiova evidențiază o provocare esențială: agricultura românească trebuie să își îmbunătățească productivitatea și reziliența, fără să piardă din vedere competitivitatea economică.

Transformarea acestor priorități în rezultate concrete va depinde de politicile publice, investițiile private și cooperarea dintre fermieri, autorități și industrie.