UE se pregătește pentru o iarnă energetică dificilă: prețurile cresc, iar depozitele de gaze sunt sub nivelurile obișnuite

Europa intră în sezonul rece 2026–2027 într-un context energetic mult mai complicat decât în ultimii ani. Creșterea prețurilor combustibililor, tensiunile geopolitice și nivelul relativ redus al stocurilor de gaze au determinat Comisia Europeană să le ceară statelor membre să intensifice pregătirile pentru iarnă și să ia în calcul măsuri voluntare pentru reducerea consumului.

Situația nu înseamnă, cel puțin deocamdată, că Uniunea Europeană se confruntă cu perspectiva imediată a unei penurii de energie. Comisia Europeană precizează că sistemul energetic european rămâne rezilient și că nu există, în prezent, o problemă imediată privind securitatea aprovizionării pentru iarna 2026–2027. Principala amenințare este însă legată de prețuri și de vulnerabilitatea pieței la noi perturbări externe.

Comisarul european pentru Energie avertizează asupra unei „crize a prețurilor”

Comisarul european pentru Energie și Locuințe, Dan Jørgensen, a avertizat guvernele statelor membre că UE se confruntă cu o nouă perioadă dificilă pe piața energiei.

Într-o scrisoare adresată miniștrilor Energiei din statele membre și consultată de Reuters, Jørgensen vorbește despre o „criză a prețurilor” și solicită guvernelor să analizeze continuarea sau introducerea unor măsuri care să faciliteze umplerea depozitelor și reducerea cererii de gaze naturale și electricitate.

Printre soluțiile avute în vedere se numără măsuri voluntare de reducere a consumului, inclusiv în sectorul transporturilor, precum și măsuri de eficiență energetică.

Europa se află totuși într-o poziție structural mai bună decât în timpul crizei energetice declanșate în 2022. Capacitatea de import de gaze naturale lichefiate – LNG – a crescut, sursele de aprovizionare sunt mai diversificate, iar ponderea energiei regenerabile în producția de electricitate a continuat să avanseze.

Comisia arată că energia regenerabilă și nucleară au reprezentat împreună peste 70% din producția de electricitate a UE în 2025, față de aproximativ 63% înaintea crizei energetice din 2022.

Depozitele europene de gaze sunt mai puțin pline decât ar fi de dorit înainte de iarnă

Una dintre principalele vulnerabilități este reprezentată de nivelul rezervelor de gaze.

Datele Gas Infrastructure Europe arătau, la 25 septembrie 2026, că depozitele UE erau umplute în proporție de aproximativ 70,45%, însumând circa 797 TWh de gaze naturale.

Situația diferă însă considerabil de la o țară la alta.

Germania avea depozitele umplute în proporție de numai aproximativ 57%, iar Țările de Jos se situau la aproximativ 57%. În schimb, Italia depășea 86%, Franța avea aproximativ 82%, iar Polonia se apropia de 99%.

România se află peste media UE

Pentru România, situația este mai favorabilă decât media europeană.

La aceeași dată, depozitele românești erau umplute în proporție de aproximativ 79,9%, cu circa 27 TWh de gaze stocate.

Aceasta nu elimină riscurile legate de prețurile europene, deoarece România face parte din piața energetică europeană și este influențată de evoluția cotațiilor regionale, însă oferă țării o poziție mai confortabilă din perspectiva rezervelor fizice.

UE are o țintă de 90% pentru depozitele de gaze

Legislația europeană menține ca reper un nivel de 90% pentru umplerea depozitelor de gaze, dar regulile au devenit mai flexibile.

Regulamentul UE 2025/1733 permite statelor membre să atingă această țintă în orice moment între 1 octombrie și 1 decembrie, în locul unui termen unic fix. În condiții dificile de piață, statele pot beneficia și de anumite derogări față de obiectivul general.

Importanța depozitelor este considerabilă: potrivit legislației europene, gazele stocate pot acoperi aproximativ 30% din consumul UE în lunile de iarnă.

Prin urmare, diferența dintre nivelul actual de circa 70% și obiectivul european rămâne una dintre principalele provocări ale următoarelor săptămâni.

Criza din Orientul Mijlociu a readus presiunea asupra prețurilor

Problema europeană nu se limitează însă la gaze.

Comisia Europeană confirmă oficial că criza din Orientul Mijlociu din 2026 a provocat o creștere puternică a prețurilor combustibililor fosili, cu efecte asupra economiilor europene.

Europa depinde încă într-o măsură importantă de importurile de petrol și gaze, ceea ce înseamnă că perturbările de pe piețele internaționale se transmit rapid către transporturi, industrie și consumatori.

Comisia subliniază însă că UE și-a diversificat semnificativ sursele de aprovizionare după 2022. Importurile provin acum dintr-un mix mai larg de conducte și LNG, iar capacitatea de import de gaze lichefiate a fost extinsă.

Această diversificare reduce riscul unei întreruperi fizice a aprovizionării, dar nu poate proteja complet Europa de creșterea prețurilor internaționale.

Motorina a devenit una dintre marile probleme

Presiunea este deosebit de puternică pe piața motorinei.

Contractele futures pentru motorină din Europa au atins niveluri record în septembrie, după ce prețurile s-au mai mult decât dublat față de începutul anului 2026. Perturbările provocate de conflictele din Orientul Mijlociu și Ucraina au afectat producția și exporturile unor furnizori importanți, inclusiv Rusia și state din Orientul Mijlociu.

Problema motorinei este importantă nu doar pentru șoferi.

Motorina rămâne esențială pentru transportul rutier de mărfuri, agricultură, construcții și numeroase activități industriale. O perioadă prelungită de prețuri ridicate poate fi transferată în costurile de transport și producție și, ulterior, în prețurile bunurilor și alimentelor.

Din acest motiv, actuala criză energetică poate deveni și o problemă de inflație.

Bruxelles-ul pregătește măsuri pentru limitarea efectelor

Comisia Europeană a pus în aplicare mai multe instrumente pentru reducerea impactului crizei.

Prin inițiativa AccelerateEU, Bruxelles-ul urmărește o coordonare mai strânsă între statele membre pentru umplerea depozitelor de gaze, utilizarea eventuală a rezervelor petroliere și protejarea consumatorilor și companiilor vulnerabile.

Statele membre pot utiliza inclusiv scheme de sprijin pentru venituri, vouchere energetice, măsuri sociale și reduceri ale taxelor pe electricitate pentru gospodăriile vulnerabile.

Comisia a creat și un cadru temporar de ajutor de stat destinat sectoarelor afectate puternic de criză, printre acestea numărându-se agricultura, pescuitul, transporturile și industriile energointensive. Acesta este prevăzut să funcționeze până la 31 decembrie 2026.

În paralel, UE intenționează să instituie un Fuel Observatory, care să urmărească producția, importurile, exporturile și nivelurile stocurilor de carburanți pentru transport, astfel încât eventualele deficite să poată fi identificate mai rapid.

O diferență importantă: criză de prețuri nu înseamnă automat criză de aprovizionare

Avertismentele venite de la Bruxelles trebuie interpretate cu această distincție.

Europa se confruntă cu o criză serioasă a prețurilor și cu o piață energetică vulnerabilă, însă datele oficiale nu indică în acest moment o criză iminentă de aprovizionare.

Comisia Europeană afirmă explicit că nu există în prezent o amenințare imediată asupra securității aprovizionării pentru iarna 2026–2027 și consideră că obiectivele privind stocarea gazelor rămân realizabile.

Riscul major apare dacă mai mulți factori negativi se suprapun: o iarnă foarte rece, perturbări suplimentare ale importurilor, probleme pe piața LNG sau noi atacuri asupra infrastructurii energetice și rafinăriilor.

Într-un asemenea scenariu, rezervele mai reduse de gaze ar lăsa Europa cu o marjă de siguranță mai mică.

România pornește iarna dintr-o poziție mai bună decât media europeană

Pentru România, datele disponibile oferă o imagine ceva mai favorabilă.

Cu depozitele de gaze la aproximativ 80% din capacitate, țara se situează peste media UE.

Totuși, acest lucru nu izolează economia românească de criza energetică europeană. Prețurile petrolului, motorinei, gazelor și electricității sunt influențate de piețele regionale și internaționale, iar costurile mai mari ale transportului și energiei pot ajunge în prețurile produselor și serviciilor.

Concluzie

Europa intră astfel în iarna 2026–2027 într-o situație paradoxală: este mai bine pregătită structural decât în 2022, dar se confruntă din nou cu o combinație periculoasă de tensiuni geopolitice, combustibili scumpi și rezerve de gaze mai reduse decât în anii precedenți.

Extinderea infrastructurii LNG, diversificarea furnizorilor, creșterea producției regenerabile și reducerea dependenței de gazul rusesc au făcut sistemul european mai rezilient. În același timp, evenimentele din 2026 demonstrează că dependența de combustibili importați continuă să expună economia europeană la șocurile geopolitice.

De aceea, mesajul transmis în prezent de Bruxelles nu este că Europa va rămâne fără energie, ci că iarna care urmează necesită mai multă prudență decât în ultimii ani, iar economisirea energiei, continuarea umplerii depozitelor și protejarea consumatorilor vulnerabili pot deveni esențiale dacă situația internațională se deteriorează.