China transformă aerul comprimat într-o soluție de stocare a energiei. Centrale de sute de megawați, cu randamente de peste 70%

China accelerează dezvoltarea unei tehnologii care ar putea schimba modul în care este stocată electricitatea produsă din surse regenerabile. Centralele care utilizează aer comprimat pentru acumularea energiei au ajuns la capacități de sute de megawați, iar noile sisteme ating randamente apropiate de cele ale hidrocentralelor cu acumulare prin pompaj. Progresele sunt susținute de proiecte industriale și cercetări științifice, însă eficiența economică și performanțele pe termen lung rămân elemente importante de evaluat.

China investește într-o alternativă la bateriile industriale

Extinderea accelerată a producției de energie solară și eoliană creează o provocare pentru sistemele energetice: electricitatea nu este produsă întotdeauna în momentele în care consumul este ridicat. În zilele însorite sau în perioadele cu vânt puternic, producția poate depăși cererea. În schimb, seara sau în intervalele cu condiții meteorologice nefavorabile, energia disponibilă poate scădea semnificativ. Pentru echilibrarea acestor diferențe sunt necesare sisteme capabile să stocheze electricitatea și să o livreze ulterior în rețea.

China dezvoltă o astfel de soluție folosind tehnologia Compressed Air Energy Storage (CAES), bazată pe comprimarea aerului și depozitarea acestuia în spații subterane. Tehnologia nu este nouă. Primele centrale comerciale au apărut în anii 1970. Inovațiile recente urmăresc însă reducerea pierderilor energetice și eliminarea necesității utilizării combustibililor fosili.


Cum funcționează centralele care stochează electricitatea în aer comprimat

Principiul este relativ simplu. În perioadele cu electricitate disponibilă din abundență, energia este utilizată pentru alimentarea unor compresoare industriale. Acestea comprimă aerul la presiuni foarte ridicate și îl introduc în cavități subterane etanșe, inclusiv în formațiuni geologice de sare. Când consumul de electricitate crește, aerul este eliberat controlat și trecut printr-un sistem de expansiune care antrenează turbine conectate la generatoare electrice. Una dintre principalele dificultăți tehnice este gestionarea temperaturii aerului.

În timpul comprimării, aerul se încălzește puternic. Dacă această energie termică se pierde, eficiența întregului proces scade. La destindere, aerul se răcește, ceea ce poate afecta funcționarea turbinelor și reduce energia recuperată. Sistemele moderne folosesc schimbătoare de căldură și instalații de stocare termică. Căldura rezultată din comprimare este captată și reutilizată ulterior pentru încălzirea aerului înainte de expansiune. Această soluție permite creșterea randamentului și, în anumite configurații, eliminarea arderii gazelor naturale.


Centrale de 600 și 700 MW: proiectele care demonstrează potențialul tehnologiei

Unul dintre proiectele importante a fost realizat în provincia Jiangsu. În martie 2026, compania Shanghai Electric a anunțat punerea în funcțiune a centralei Huai'an, o instalație de stocare a energiei prin aer comprimat construită în cavități saline.

Putere instalată

600 MW

Capacitate stocare

2.400 MWh

Randament declarat

~71%

Parametrii proiectului Huai'an, comunicați de Shanghai Electric în martie 2026. Centrala include două unități de câte 300 MW și are o capacitate energetică suficientă pentru a funcționa aproximativ patru ore la puterea nominală.

Un alt proiect major este Jintan II, tot în provincia Jiangsu. În septembrie 2026, autoritățile chineze au anunțat finalizarea testelor de pornire pentru cele două unități de câte 350 MW.

Proiectul totalizează 700 MW și utilizează cavități saline situate la aproximativ 1.000 de metri adâncime. Aerul este comprimat la presiuni de peste 130 de atmosfere. Energia termică este gestionată printr-un sistem format din 16 rezervoare sferice, fiecare cu un volum de 3.500 de metri cubi. Potrivit informațiilor publicate despre proiect, randamentul energetic este estimat la peste 70%. Totuși, acest nivel trebuie diferențiat de o performanță confirmată prin exploatare comercială de lungă durată.

Randamente apropiate de hidrocentralele cu acumulare prin pompaj

Eficiența reprezintă unul dintre cei mai importanți indicatori pentru tehnologiile de stocare. Randamentul unui ciclu complet, denumit round-trip efficiency, arată ce proporție din electricitatea utilizată pentru încărcarea sistemului poate fi recuperată ulterior. De exemplu, la un randament de 71%, din 100 MWh consumați pentru stocare pot fi recuperați aproximativ 71 MWh.

Comparația randamentelor de stocare

Intervale indicative, nu performanțe garantate. Valorile diferă în funcție de proiect și condițiile de operare. Intervale tehnologice orientative; pentru CAES, cercetările din 2026 indică frecvent 50–70%, iar proiectul Huai'an declară aproximativ 71%. Hidrocentralele cu acumulare prin pompaj au avantajul unei tehnologii mature și al unei durate mari de exploatare. Bateriile litiu-ion oferă, în general, un randament energetic superior.

Sistemele CAES pot avea însă avantaje în cazul stocării de mare capacitate și al aplicațiilor care necesită livrarea electricității pe durate de mai multe ore. O analiză publicată în 2026 în Nature Reviews Clean Technology arată că integrarea stocării termice poate crește eficiența sistemelor CAES de la aproximativ 50% la 70%. Aceeași cercetare evidențiază potențialul tehnologiei pentru stocarea energiei pe intervale de ordinul a zece ore.

Cercetările continuă: noi metode pentru reducerea pierderilor energetice

Progresele nu se limitează la instalațiile deja construite. Un studiu publicat la 1 octombrie 2026 în revista științifică Energy analizează o configurație avansată în care presiunea aerului este stabilizată cu ajutorul unei coloane de apă.

Sistemul urmărește menținerea compresoarelor și turbinelor în condiții apropiate de punctele lor optime de funcționare. Potrivit rezultatelor modelării, noua configurație poate îmbunătăți randamentul ciclului complet cu 5,49% față de sistemul convențional analizat. Rezultatele sunt promițătoare, dar provin dintr-o analiză tehnico-economică și nu trebuie prezentate drept performanțe deja demonstrate la scară industrială.


Poate aerul comprimat să devină o alternativă economică la baterii?

Unul dintre argumentele în favoarea tehnologiei este posibilitatea utilizării unor cavități geologice pentru depozitarea unor cantități mari de aer. Această abordare poate reduce necesarul de materiale electrochimice și poate permite realizarea unor instalații de mare capacitate. Totuși, tehnologia nu poate fi implementată cu aceeași ușurință în orice regiune. Disponibilitatea formațiunilor geologice potrivite, costul forajelor, etanșeitatea cavităților și complexitatea instalațiilor termice influențează investiția finală.

Prin urmare, nu se poate afirma că centralele cu aer comprimat sunt automat mai ieftine decât hidrocentralele cu acumulare prin pompaj sau decât sistemele industriale de baterii. Comparația trebuie să includă costurile de construcție, întreținere, randamentul, durata de viață și costul energiei livrate pe întreaga perioadă de exploatare.

Ce înseamnă această tehnologie pentru România și Europa

Dezvoltarea centralelor cu aer comprimat poate deveni relevantă și pentru sistemele energetice europene. Pe măsură ce capacitățile solare și eoliene cresc, rețelele electrice au nevoie de soluții pentru gestionarea surplusului de producție și acoperirea perioadelor de consum ridicat.

În România, tehnologia ar putea reprezenta o opțiune complementară bateriilor industriale și hidrocentralelor cu acumulare prin pompaj. Eventuala utilizare a cavităților saline sau a altor structuri subterane ar necesita însă studii geologice, tehnice și economice dedicate. Existența unor zăcăminte de sare nu garantează, în sine, posibilitatea construirii unei asemenea centrale.

O tehnologie cu potențial, dar care nu elimină nevoia altor sisteme de stocare

Proiectele chineze demonstrează că stocarea energiei prin aer comprimat a depășit faza exclusiv experimentală și poate fi implementată la scară industrială. Instalațiile de sute de megawați, împreună cu progresele în recuperarea căldurii, oferă noi posibilități pentru echilibrarea sistemelor energetice. Totuși, tehnologia nu înlocuiește integral bateriile sau hidrocentralele cu acumulare prin pompaj. Fiecare soluție răspunde unor cerințe diferite privind durata stocării, viteza de reacție, amplasamentul și costurile.

Principala realizare a inginerilor chinezi nu este descoperirea unui nou mod de a produce energie, ci îmbunătățirea unei metode de a păstra și recupera electricitatea deja produsă. Într-un sistem energetic în care sursele regenerabile ocupă o pondere tot mai mare, această diferență poate avea o importanță economică și strategică majoră.


Notă editorială: Valorile de 71,5–72,5% și avantajele generale de cost prezentate în articolul inițial nu au fost confirmate independent, în această verificare, prin rapoarte complete de exploatare. Din acest motiv, nu au fost preluate drept rezultate industriale definitiv demonstrate.