Un atac informatic poate produce pagube materiale fără ca atacatorii să pătrundă fizic într-o clădire. Acest lucru a fost demonstrat în Franța, unde sute de supermarketuri au pierdut cantități importante de alimente după compromiterea sistemelor de refrigerare. În paralel, grupul Ahold Delhaize se confruntă cu un incident cibernetic care afectează serviciile digitale și distribuția. Evenimentele readuc în discuție securitatea infrastructurilor de care depinde aprovizionarea populației.

Franța: sute de supermarketuri, afectate de un atac asupra sistemelor frigorifice

În noaptea de 11 spre 12 octombrie 2026, sistemele de refrigerare din sute de supermarketuri franceze au fost compromise printr-un atac cibernetic de amploare. Printre comercianții afectați se numără Intermarché, Netto, Carrefour, Monoprix, Coopérative U și E.Leclerc.

Potrivit Reuters, atacatorii au intervenit de la distanță asupra sistemelor care controlează temperaturile frigiderelor și congelatoarelor. În anumite instalații, temperaturile au ajuns până la 50 de grade Celsius. Atacul a vizat inclusiv funcțiile automate de dezghețare. Prin modificarea parametrilor de funcționare, sistemele frigorifice au fost împiedicate să mențină temperaturile necesare conservării alimentelor.

Consecințele au fost imediate: produse refrigerate și congelate compromise, pierderi economice importante și, în unele magazine, incendii asociate incidentelor tehnice. Relatările internaționale indică peste 500 de magazine afectate, deși estimările privind amploarea exactă a atacului diferă.

Vulnerabilități cunoscute, exploatate în echipamentele conectate la internet

Primele investigații tehnice indică vulnerabilități ale sistemelor de control utilizate în instalațiile frigorifice comerciale. Printre echipamentele vizate se numără controlere produse de compania daneză Danfoss. Au fost raportate și compromiteri ale unor sisteme asociate producătorilor Copeland și Dixell.

În cazul unor instalații, atacatorii au exploatat software învechit și configurații insuficient securizate. Aceste echipamente permit monitorizarea și ajustarea de la distanță a temperaturilor, funcție utilă pentru administrarea supermarketurilor, dar care poate deveni un risc atunci când accesul digital nu este protejat corespunzător.

Agenția franceză pentru securitatea sistemelor informatice, ANSSI, a fost implicată în investigarea incidentelor, iar Parchetul din Paris a deschis o anchetă. Până la 14 octombrie, autorii atacurilor nu fuseseră identificați public printr-o atribuire oficială.

Ahold Delhaize, afectat de un incident cibernetic separat

În aceeași perioadă, grupul internațional Ahold Delhaize, care operează rețele comerciale în Europa și Statele Unite, a anunțat un incident de securitate informatică. Compania a confirmat, pe 12 octombrie, că a dezactivat preventiv anumite sisteme pentru a limita riscurile. Incidentul a perturbat serviciile digitale, comenzile online și anumite operațiuni logistice.

În Olanda, serviciile Albert Heijn au fost afectate, iar în Belgia, Delhaize a întâmpinat dificultăți în gestionarea aprovizionării. Pe 14 octombrie, magazinele belgiene continuau să primească produse printr-un sistem alternativ de distribuție, bazat pe volumele comenzilor din săptămânile anterioare.

Ahold Delhaize a precizat că magazinele sale fizice au rămas deschise. Compania a început repornirea controlată a sistemelor și a anunțat că, până la acel moment, nu identificase dovezi privind furtul datelor personale ale clienților sau angajaților. Nu există, deocamdată, dovezi publice că incidentul Ahold Delhaize și atacurile din Franța au fost coordonate de aceiași autori.

Pagube de milioane de euro și riscuri pentru lanțurile alimentare

Pierderile economice produse în Franța sunt importante, însă valoarea lor totală nu a fost stabilită. Estimările preliminare relatate de Reuters indică prejudicii de ordinul zecilor de milioane de euro.

Costurile nu se limitează la alimentele distruse. Comercianții trebuie să verifice instalațiile, să restaureze sistemele informatice, să înlocuiască produsele compromise și să asigure continuitatea aprovizionării. Atacurile demonstrează că digitalizarea infrastructurilor comerciale poate introduce vulnerabilități cu efecte directe asupra activității economice.

Un echipament conectat la internet nu reprezintă doar un instrument de automatizare. În lipsa unor măsuri adecvate de securitate, el poate deveni și un punct de acces pentru sabotaj informatic. Cu toate acestea, incidentele raportate nu demonstrează existența unei crize alimentare europene. Nu există informații confirmate privind o penurie generalizată de alimente.

De la supermarketuri la infrastructurile critice: o problemă de securitate europeană

Atacurile asupra sistemelor frigorifice ridică o problemă mai amplă: dependența infrastructurilor esențiale de tehnologiile digitale.

Distribuția alimentelor, furnizarea apei, rețelele energetice, transporturile, telecomunicațiile și serviciile medicale utilizează sisteme informatice pentru monitorizare și control. Compromiterea acestor sisteme poate provoca întreruperi ale serviciilor sau, în anumite condiții, avarii ale echipamentelor fizice. Uniunea Europeană a recunoscut aceste vulnerabilități în Strategia pentru pregătirea în situații de criză, prezentată în martie 2025.

Documentul prevede consolidarea rezilienței infrastructurilor esențiale, îmbunătățirea mecanismelor de avertizare și pregătirea populației pentru situații de urgență. Un obiectiv important este dezvoltarea capacității gospodăriilor de a funcționa autonom cel puțin 72 de ore în cazul unei perturbări majore.

Recomandarea europeană: autonomie pentru minimum 72 de ore

Pregătirea individuală pentru situații de urgență nu presupune acumularea excesivă de produse sau comportamente care pot provoca panică. Este vorba despre existența unor rezerve rezonabile și a unui plan de acțiune în cazul întreruperii temporare a serviciilor esențiale.

Pentru o autonomie de trei zile, o gospodărie ar trebui să dispună de:

• Apă potabilă, ideal cel puțin 2–3 litri de persoană pe zi, adaptată nevoilor individuale.
• Alimente neperisabile, care pot fi consumate fără refrigerare.
• Medicamente esențiale și o trusă de prim ajutor.
• Lanternă, radio cu baterii și surse alternative de alimentare pentru telefon.
• O sumă rezonabilă de numerar și copii ale documentelor importante.
• Rezerve pentru copii, persoane vulnerabile și animale de companie.

De asemenea, este util ca membrii familiei să stabilească din timp modalități alternative de comunicare și un punct de întâlnire în cazul indisponibilității rețelelor de telefonie. Aceste recomandări sunt măsuri generale de pregătire, nu un avertisment privind producerea iminentă a unei crize.

Ce se întâmplă cu alimentele dacă se întrerupe alimentarea cu energie electrică?

Siguranța alimentară reprezintă una dintre primele probleme care apar în cazul unei pene de curent prelungite.

Potrivit Departamentului Agriculturii din Statele Unite (USDA), un frigider închis poate păstra alimentele la temperaturi sigure aproximativ patru ore. Un congelator plin poate menține temperatura necesară până la 48 de ore, iar unul umplut pe jumătate aproximativ 24 de ore, dacă ușa rămâne închisă.

Alimentele perisabile care au fost expuse la temperaturi de peste 4°C pentru mai mult de două ore trebuie eliminate. Produsele nu trebuie gustate pentru a verifica dacă sunt sigure. Utilizarea unui termometru pentru frigider și congelator permite evaluarea mai corectă a condițiilor de păstrare și poate preveni atât intoxicațiile alimentare, cât și risipa inutilă.

Securitatea digitală începe și acasă

Incidentele din Franța evidențiază importanța protejării echipamentelor conectate la internet. Aceeași categorie de riscuri poate exista, la scară diferită, în cazul routerelor, camerelor de supraveghere, sistemelor inteligente de încălzire și altor dispozitive conectate. Actualizarea periodică a software-ului, utilizarea parolelor unice și activarea autentificării multifactoriale, acolo unde este disponibilă, reduc riscul accesului neautorizat.

Pentru operatorii economici, protejarea sistemelor industriale necesită măsuri suplimentare: separarea rețelelor, controlul accesului de la distanță, monitorizarea incidentelor și existența unor proceduri de funcționare manuală sau alternativă.

Un avertisment pentru Europa, nu un motiv de panică

Atacurile asupra supermarketurilor franceze reprezintă un exemplu concret al modului în care o vulnerabilitate informatică poate produce pagube materiale și economice. În același timp, perturbările înregistrate de Ahold Delhaize demonstrează cât de dependent a devenit comerțul alimentar de infrastructurile digitale. Deocamdată, nu există dovezi privind o penurie alimentară europeană și nici o atribuire oficială care să stabilească existența unei operațiuni coordonate împotriva întregului continent.

Lecția acestor incidente este însă importantă: securitatea cibernetică nu mai privește exclusiv protecția datelor. Ea influențează direct funcționarea unor servicii esențiale pentru populație. Într-o economie interconectată, protejarea aprovizionării cu alimente înseamnă și protejarea sistemelor informatice care o fac posibilă.