Sindicatul TAROM acuză autoritățile române că susțin extinderea companiei aeriene private Wizz Air prin ajutoare financiare, contracte de promovare și facilități aeroportuare, în timp ce operatorul aerian de stat trebuie să respecte restricții impuse prin planul său de restructurare. În analiza prezentată de sindicaliști, Aeroportul Internațional Craiova apare printre exemplele în care administrațiile locale au direcționat bani publici către compania low-cost.

Potrivit informațiilor publicate de G4Media și preluate de Știri Craiova, Consiliul Județean Dolj a aprobat un ajutor de minimis în valoare totală de 239.000 de euro, echivalentul a 1.189.479 de lei, pentru o perioadă de doi ani. Din această sumă, 100.000 de euro au fost prevăzuți pentru 2025, iar 139.000 de euro pentru 2026.

Sprijinul este destinat promovării județului Dolj prin canalele companiei, inclusiv site-ul Wizz Air, pagina de Facebook și newsletterul acesteia. Autoritățile au justificat inițiativa prin oportunitatea de a face județul cunoscut unui public internațional și de a crește conectivitatea aeriană a regiunii.

Nu este prima dată când administrația județeană oferă un asemenea sprijin. În 2022, CJ Dolj a aprobat o finanțare de 120.000 de euro pentru Wizz Air. Un ajutor similar a fost oferit atunci și companiei Ryanair, însă aceasta nu l-a accesat. În plus, Primăria Craiova a plătit, în ultimii ani, peste 110.000 de euro pentru promovarea orașului în revista de bord a Wizz Air.

Investiția în promovare, pusă sub semnul întrebării

Problema ridicată de Sindicatul TAROM nu se rezumă la existența unor contracte de promovare, ci vizează modul în care sunt distribuite resursele publice între operatorii aerieni. În opinia sindicaliștilor, autoritățile locale sprijină dezvoltarea unei companii private, în timp ce TAROM nu beneficiază de facilități similare și nici nu operează curse regulate de pe aeroportul din Craiova.

Există însă o distincție importantă: finanțarea promovării turistice nu este automat ilegală și nici nu reprezintă, prin ea însăși, dovada unei favorizări nelegale. Pentru evaluarea corectă a unei asemenea scheme trebuie analizate condițiile de acordare, cadrul european privind ajutoarele de stat, obiectivele contractului și rezultatele obținute. Critica sindicatului trebuie, așadar, privită ca o poziție exprimată într-o dispută privind concurența și utilizarea banilor publici, nu ca o concluzie juridică definitivă.

Din perspectiva Craiovei, întrebarea esențială este dacă sumele cheltuite au produs beneficii măsurabile. Câți turiști au aflat despre Dolj prin aceste campanii? Câte rezervări sau vizite suplimentare au fost generate? A crescut numărul pasagerilor care au venit în regiune pentru a petrece mai mult timp aici, nu doar pentru a pleca spre alte destinații?

Fără indicatori publici clari și fără o evaluare transparentă a rezultatelor, contribuabilii riscă să afle doar cât s-a cheltuit, nu și ce s-a obținut în schimb. Promovarea unui oraș într-o revistă de bord poate avea valoare, dar eficiența ei trebuie demonstrată prin rezultate, nu presupusă.

Cinci rute suspendate după acordarea sprijinului

Controversa capătă o dimensiune suplimentară în contextul deciziilor recente ale companiei. Pe 26 septembrie 2026, Wizz Air a anunțat suspendarea a cinci rute cu plecare din Craiova, mutarea uneia dintre cele două aeronave alocate bazei locale către o altă bază europeană și reducerea frecvențelor unor zboruri rămase.

Decizia ridică o întrebare legitimă despre sustenabilitatea politicilor locale de atragere a companiilor aeriene: ce se întâmplă atunci când un operator care beneficiază de sprijin public își schimbă planurile comerciale?

Trebuie precizat că suspendarea unor rute nu dovedește automat că finanțarea a fost inutilă. Pentru o asemenea concluzie ar trebui analizate contractele, obligațiile asumate de companie, perioada în care s-a acordat sprijinul și rezultatele campaniilor de promovare. Totuși, situația arată de ce acordurile de acest tip ar trebui însoțite de obiective verificabile și de mecanisme prin care autoritățile să poată evalua dacă banii publici și-au atins scopul.

Dacă obiectivul este dezvoltarea turismului și creșterea conectivității, nu este suficient ca o companie să opereze temporar mai multe rute. Contează și stabilitatea legăturilor aeriene, accesibilitatea destinațiilor pentru călători și efectele economice pentru hoteluri, restaurante, operatori turistici și alte afaceri locale.

TAROM, între restructurare și concurența companiilor low-cost

Sindicatul TAROM pune situația locală într-un context național mai larg. Guvernul a alocat aproximativ 95,3 milioane de euro pentru restructurarea companiei de stat, printr-un plan aprobat de Comisia Europeană. În schimbul sprijinului, TAROM trebuie să respecte condiții stricte, între care limitarea flotei și restricții privind extinderea capacității de transport până la sfârșitul anului 2026. Compania nu poate utiliza fondurile de restructurare pentru activități publicitare sau promoționale, potrivit relatării G4Media.

În analiza sa, sindicatul consideră că apare o contradicție între politica de la nivel central, care urmărește redresarea TAROM, și deciziile unor administrații locale de a susține financiar dezvoltarea unor operatori privați concurenți.

Totuși, dificultățile TAROM nu pot fi explicate exclusiv prin politicile aeroporturilor regionale. Comisia Europeană a indicat și alte cauze, precum flota veche și eterogenă, costurile ridicate de întreținere și combustibil, rutele neprofitabile, ineficiențele operaționale și instabilitatea managerială. Aceste probleme trebuie rezolvate dacă operatorul național vrea să devină competitiv pe termen lung.

În același timp, faptul că o companie privată are un model de afaceri mai eficient nu înseamnă că orice sprijin public acordat acesteia este automat justificat. Autoritățile trebuie să demonstreze că finanțarea servește un interes public concret și că beneficiile estimate sunt proporționale cu sumele cheltuite.

Ce ar trebui să urmărească autoritățile din Dolj?

În cazul Craiovei, soluția nu este neapărat renunțarea la orice colaborare cu operatorii aerieni. Legăturile internaționale pot contribui la dezvoltarea turismului, la atragerea investițiilor și la mobilitatea locuitorilor. Problema este modul în care sunt negociate și evaluate aceste colaborări.

CJ Dolj ar trebui să prezinte public rezultatele sprijinului acordat: ce obligații de promovare au fost îndeplinite, ce audiență au avut campaniile, ce indicatori au fost folosiți pentru măsurarea impactului și ce beneficii concrete au fost obținute pentru județ. Ar fi utilă și o evaluare a efectelor suspendării celor cinci rute, pentru a înțelege cât de mult depinde conectivitatea locală de deciziile unui singur operator.

Potrivit relatărilor din 14 octombrie 2026, Consiliul Județean Dolj nu a mai aprobat ajutoare pentru Wizz Air pentru anii următori. Această decizie oferă ocazia unei reevaluări a strategiei de dezvoltare a Aeroportului Internațional Craiova și a modului în care sunt folosite fondurile publice.

În final, dezbaterea nu ar trebui redusă la alegerea între o companie privată și una de stat. Miza reală este dacă banii contribuabililor produc rezultate concrete, dacă regulile sunt aplicate transparent și dacă regiunea obține beneficii durabile. Pentru locuitorii din Dolj, cel mai important indicator nu este cât de cunoscut devine numele unei companii aeriene, ci dacă investițiile publice contribuie la o conectivitate mai bună și la dezvoltarea economiei locale.

Surse