Aproape 38% dintre români nu pot face față unei cheltuieli neprevăzute. România, pe locul cinci în Uniunea Europeană

Peste o treime din populația României trăiește în gospodării care nu dispun de resurse financiare suficiente pentru a acoperi o cheltuială neașteptată. Datele aferente anului 2025 arată o vulnerabilitate financiară semnificativ mai ridicată decât media europeană.

România, printre cele mai vulnerabile economii europene la nivelul gospodăriilor

Aproximativ 37,8% dintre români nu puteau face față unei cheltuieli financiare neprevăzute în anul 2025, potrivit datelor statistice europene publicate în noiembrie 2026.

Procentul plasează România pe locul al cincilea în Uniunea Europeană, într-un clasament care evidențiază dificultățile gospodăriilor de a suporta costuri neașteptate. La nivelul Uniunii Europene, media este de 29,2%, cu 8,6 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în România.

Diferența indică o vulnerabilitate financiară mai răspândită în rândul populației românești decât la nivel european. O reparație importantă a locuinței, înlocuirea unui aparat electrocasnic sau o altă cheltuială necesară poate reprezenta o provocare pentru gospodăriile care nu dispun de suficiente resurse financiare.

Indicatorul nu arată că persoanele respective nu au venituri, ci că resursele disponibile nu sunt suficiente pentru a suporta o cheltuială neașteptată de valoarea stabilită prin metodologia statistică.

Cum se situează România în comparație cu celelalte state europene

Cele mai ridicate ponderi ale populației care nu poate acoperi cheltuieli neprevăzute sunt înregistrate în Grecia, Letonia, Bulgaria și Lituania.

România se situează imediat după aceste patru state.

Țară

Populație afectată, 2025

Grecia

50,5%

Letonia

43,7%

Bulgaria

42,4%

Lituania

41,1%

România

37,8%

Media UE

29,2%

Cehia

18,7%

Malta

18,7%

Țările de Jos

15,3%

Diferențele dintre statele membre sunt considerabile. În Grecia, aproximativ jumătate din populație se confruntă cu această vulnerabilitate, în timp ce în Țările de Jos proporția este de aproximativ una din șapte persoane. România depășește media europeană și înregistrează un nivel de peste două ori mai mare decât cel al Țărilor de Jos. Aceste diferențe evidențiază faptul că nivelul de securitate financiară al gospodăriilor nu este uniform în interiorul Uniunii Europene.

Ce înseamnă, în realitate, imposibilitatea de a acoperi o cheltuială neprevăzută

Indicatorul măsoară proporția persoanelor care locuiesc în gospodării incapabile să suporte, din resurse proprii, o cheltuială necesară și neașteptată. Valoarea cheltuielii utilizate în evaluare este stabilită în funcție de condițiile economice ale fiecărei țări.

Prin urmare, nu este vorba despre aceeași sumă nominală în toate statele europene. De asemenea, procentul de 37,8% nu trebuie confundat cu rata sărăciei, cu rata șomajului sau cu ponderea persoanelor care au datorii. O gospodărie poate avea venituri regulate și poate achita cheltuielile lunare, fără să dispună de resurse suficiente pentru o situație neprevăzută. Indicatorul descrie astfel o dimensiune importantă a securității economice: capacitatea de a absorbi un șoc financiar fără a compromite cheltuielile obișnuite.

Situația din Uniunea Europeană s-a îmbunătățit în ultimul deceniu

La nivel european, proporția persoanelor care nu pot acoperi o cheltuială neprevăzută a scăzut în ultimii ani. În 2015, indicatorul se situa la 37,4%, în timp ce în 2025 a ajuns la 29,2%. Reducerea este de 8,2 puncte procentuale într-un interval de zece ani. În comparație cu 2024, când nivelul era de 30%, anul 2025 a adus o îmbunătățire de 0,8 puncte procentuale. Evoluția nu a fost însă constantă. În 2020, odată cu debutul pandemiei, ponderea europeană a crescut la 32,5%, după ce în 2019 coborâse la 30,8%.

Datele arată că securitatea financiară a gospodăriilor poate fi afectată de perioadele de instabilitate economică. Totodată, îmbunătățirea mediei europene nu înseamnă automat că toate statele membre au înregistrat progrese similare.

De ce este importantă existența unei rezerve financiare

Capacitatea unei gospodării de a acoperi cheltuieli neprevăzute influențează stabilitatea bugetului familial. Atunci când veniturile sunt utilizate aproape integral pentru consumul curent, spațiul financiar disponibil pentru situații de urgență este redus.

În asemenea condiții, o cheltuială neașteptată poate determina amânarea altor plăți, reducerea consumului sau apelarea la împrumuturi. Acestea sunt consecințe economice posibile, nu situații care pot fi atribuite automat tuturor persoanelor incluse în statistică.

Indicatorul nu permite identificarea unei cauze unice pentru vulnerabilitatea financiară din România. Nivelul veniturilor, costurile locuirii, cheltuielile obligatorii și componența gospodăriilor sunt factori care pot influența capacitatea de economisire. Evaluarea contribuției fiecăruia necesită însă date suplimentare.

Ce semnale transmit aceste date pentru economia României

Procentul de 37,8% reprezintă un semnal important privind reziliența financiară a populației. Creșterea veniturilor nu garantează automat consolidarea siguranței economice, dacă gospodăriile nu reușesc să acumuleze resurse pentru situații neprevăzute. Din perspectiva politicilor publice, indicatorul poate fi utilizat alături de datele privind veniturile disponibile, costurile locuirii, sărăcia și restanțele la plăți.

O evaluare completă trebuie să urmărească atât nivelul de trai, cât și capacitatea populației de a face față unor dificultăți financiare temporare. Pentru România, poziția ocupată în clasamentul european arată că vulnerabilitatea financiară rămâne o problemă semnificativă.

Concluzia principală este că aproape patru din zece români trăiesc în gospodării care nu pot suporta din resurse proprii o cheltuială neașteptată. Reducerea acestei proporții ar reprezenta un indicator concret al îmbunătățirii securității economice a populației.