S&P Global avertizează asupra riscului unei crize alimentare mondiale

Criza energetică provocată de conflictul din Orientul Mijlociu riscă să se transforme într-o criză alimentară globală în 2027, avertizează S&P Global. Perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, scumpirea îngrășămintelor și a motorinei, dar și perspectiva unor fenomene meteorologice extreme creează presiuni simultane asupra producției agricole mondiale. Efectele ar putea fi resimțite în special de statele sărace, însă nici economiile europene, inclusiv România, nu sunt ferite de consecințe.

De la criza petrolului la criza alimentelor

Un raport publicat la 19 octombrie 2026 de S&P Global Institute atrage atenția că tensiunile geopolitice din Golful Persic au depășit deja sectorul energetic, afectând lanțurile internaționale de aprovizionare cu materii prime esențiale agriculturii.

Analiza, intitulată Energy disruption and El Niño: Leading to a global food crisis?, este semnată de Daniel Yergin, Shankari Srinivasan, Allan Pickett și Simon Blakey. Potrivit specialiștilor, agricultura mondială se confruntă cu o combinație de factori care se pot amplifica reciproc: energie mai scumpă, disponibilitate redusă a îngrășămintelor, concurență între culturile alimentare și cele destinate biocombustibililor, precum și riscuri climatice crescute.

Această suprapunere este deosebit de periculoasă deoarece fermierii suportă costurile producției cu multe luni înainte de recoltare și comercializare. În consecință, o parte importantă a efectelor actualelor perturbări ar putea deveni vizibilă abia în cursul anului 2027.

Strâmtoarea Ormuz, punctul vulnerabil al agriculturii mondiale

Strâmtoarea Ormuz reprezintă una dintre cele mai importante rute comerciale ale lumii. Înaintea conflictului, prin acest culoar maritim tranzitau aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol și 20% din comerțul global cu gaze naturale lichefiate (GNL).

Mai puțin cunoscut este rolul regiunii în comerțul cu îngrășăminte și materii prime utilizate pentru fabricarea acestora.

Conform datelor publicate de S&P Global, prin Strâmtoarea Ormuz treceau, în condiții normale: Aceste produse sunt indispensabile agriculturii moderne. Ureea este unul dintre cele mai utilizate îngrășăminte azotate, amoniacul reprezintă o materie primă fundamentală pentru industria îngrășămintelor, iar sulful este necesar în special pentru fabricarea îngrășămintelor fosfatice. Perturbarea livrărilor nu afectează doar statele care importă direct din Golful Persic. Prețurile mai mari la gaze naturale cresc costurile de producție și pentru fabricile de îngrășăminte din alte regiuni ale lumii.

OCDE a confirmat acest mecanism într-o analiză economică publicată în 2026, avertizând că o întrerupere prelungită a producției și exporturilor din Golf poate afecta randamentele agricole și securitatea alimentară la nivel mondial.

Motorina și îngrășămintele scumpe pun presiune asupra fermierilor

Agricultura este puternic dependentă de combustibili, atât pentru lucrările mecanizate, cât și pentru transportul materiilor prime și al recoltelor. Potrivit S&P Global, conflictul din Orientul Mijlociu, combinat cu perturbările exporturilor rusești și restricțiile comerciale ale altor state, a redus disponibilitatea motorinei pe piața internațională.

Diferența dintre prețul motorinei și cel al petrolului brut, situată istoric între 12 și 20 de dolari pe baril, a depășit temporar 100 de dolari pe baril în prima săptămână din septembrie 2026. Această evoluție arată că motorina s-a scumpit mult mai rapid decât petrolul brut, accentuând costurile de operare ale exploatațiilor agricole.

Pentru fermieri, consecințele pot fi importante. În condițiile unor costuri ridicate, producătorii agricoli pot reduce cantitățile de îngrășăminte utilizate, pot amâna investițiile sau pot diminua suprafețele cultivate. Fiecare dintre aceste decizii poate afecta producția agricolă viitoare, chiar dacă efectele nu sunt vizibile imediat.

El Niño amplifică riscurile: recoltele marilor producători agricoli ar putea scădea

Pe lângă dificultățile economice, agricultura mondială se confruntă cu perspectiva unor fenomene climatice severe asociate El Niño. Acest fenomen climatic poate modifica distribuția precipitațiilor și a temperaturilor în numeroase regiuni agricole. În unele zone poate favoriza seceta și temperaturile extreme, iar în altele poate produce precipitații abundente și inundații.

S&P Global avertizează că efectele climatice ar putea coincide cu perioada în care fermierii sunt deja afectați de costurile ridicate ale îngrășămintelor și combustibililor. Modelele agricole prezentate de companie indică posibile reduceri ale producției pentru mai multe culturi strategice.

Estimări și scenarii de risc publicate de S&P Global la 19 octombrie 2026. Valorile reprezintă prognoze, nu pierderi deja înregistrate.

Brazilia ocupă un loc esențial pe piața internațională a porumbului și a soiei, în timp ce Australia este unul dintre exportatorii importanți de grâu. Reducerea simultană a producției în mai multe regiuni agricole ar putea provoca creșteri ale prețurilor internaționale, cu efecte asupra industriei alimentare și a costurilor suportate de consumatori.

Biocombustibilii, un factor suplimentar de presiune

Un alt mecanism identificat de S&P Global este legătura dintre prețurile energiei și producția de biocombustibili. Atunci când petrolul se scumpește, combustibilii produși din materii prime agricole devin mai competitivi economic. Această evoluție poate crește cererea pentru porumb, uleiuri vegetale și alte produse agricole utilizate în producția de bioetanol și biodiesel.

Problema apare atunci când aceleași materii prime sunt necesare și industriei alimentare sau sectorului zootehnic. În anumite condiții, o cerere mai mare pentru biocombustibili poate accentua concurența pentru suprafețele cultivate și poate menține prețurile produselor agricole la niveluri ridicate.

S&P Global arată că politicile de susținere a biocombustibililor pot influența inclusiv deciziile fermierilor privind culturile pe care le înființează.

OCDE confirmă riscul scumpirii alimentelor în 2027

Avertismentul S&P Global este susținut și de o analiză a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). În scenariul analizat de organizație, o creștere de aproape 50% a prețurilor mondiale la îngrășăminte, asociată unui șoc petrolier de aproximativ 115 dolari pe baril, ar putea determina următoarele majorări ale prețurilor materiilor prime agricole față de scenariul de referință:

Analiza arată că efectele asupra agriculturii nu apar neapărat în același moment cu scumpirea petrolului. În multe situații, fermierii utilizează inițial stocurile existente de îngrășăminte sau contractele încheiate anterior. Problemele devin mai pronunțate în următoarele cicluri agricole, atunci când noile achiziții se realizează la prețuri mai mari.

Totodată, OCDE atrage atenția că stocurile mondiale de cereale și recoltele favorabile din anumite regiuni pot atenua temporar impactul asupra prețurilor.

Prin urmare, evoluția nu este inevitabilă și va depinde atât de durata perturbărilor comerciale, cât și de condițiile meteorologice și de capacitatea piețelor de a identifica furnizori alternativi.

Ce înseamnă această situație pentru România?

Pentru România, riscurile identificate de S&P Global sunt relevante atât din perspectiva agriculturii, cât și a prețurilor alimentelor. Țara noastră este un producător important de cereale și oleaginoase la nivel european, însă exploatațiile agricole sunt expuse fluctuațiilor internaționale ale prețurilor la motorină, gaze naturale și îngrășăminte.

O prelungire a crizei ar putea avea mai multe consecințe. În primul rând, fermierii români ar putea suporta costuri suplimentare pentru lucrările agricole și fertilizarea culturilor. Presiunea ar fi deosebit de importantă pentru exploatațiile cu resurse financiare limitate.

În al doilea rând, scumpirea materiilor prime agricole la nivel mondial s-ar putea transmite către industria alimentară românească, inclusiv către producătorii de pâine, produse de panificație, carne și lactate. Sectorul zootehnic este vulnerabil la creșterea costurilor furajelor, în special a celor bazate pe porumb și soia. Există însă și o posibilă consecință favorabilă pentru unii producători agricoli: creșterea prețurilor internaționale ale cerealelor ar putea îmbunătăți veniturile fermierilor care obțin recolte bune și dispun de cantități disponibile pentru comercializare.

Acest avantaj ar putea fi anulat însă de majorarea costurilor de producție sau de eventuale pierderi provocate de secetă.

Pentru România, impactul final va depinde de raportul dintre prețurile de vânzare ale recoltelor, costurile inputurilor agricole și condițiile meteorologice din 2027. Aceste efecte reprezintă o analiză a mecanismelor economice relevante pentru România, nu o prognoză numerică specifică țării noastre publicată de S&P Global.

Țările sărace, cele mai expuse riscului de insecuritate alimentară

Deși creșterea prețurilor alimentelor poate afecta majoritatea economiilor, consecințele sociale sunt foarte diferite. În țările cu venituri reduse, cheltuielile pentru hrană pot reprezenta aproximativ jumătate din bugetul gospodăriilor. În aceste condiții, chiar și o majorare relativ moderată a prețurilor poate diminua semnificativ capacitatea populației de a cumpăra alimente suficiente.

Riscurile sunt amplificate în statele dependente de importurile de cereale, îngrășăminte și combustibili, mai ales atunci când acestea dispun de rezerve valutare limitate și de programe insuficiente de protecție socială.

O eventuală criză alimentară nu ar însemna neapărat dispariția alimentelor de pe piețele mondiale. În numeroase state, problema principală ar putea fi accesibilitatea economică: alimentele există, dar o parte tot mai mare a populației nu și le poate permite. Această distincție este esențială pentru înțelegerea riscurilor semnalate de S&P Global.

2027, anul în care efectele s-ar putea manifesta mai puternic

Raportul S&P Global nu anunță producerea certă a unei crize alimentare mondiale, dar atrage atenția asupra acumulării unor riscuri care, în mod obișnuit, sunt analizate separat. Conflictul din Orientul Mijlociu afectează transporturile de energie și îngrășăminte. Scumpirea motorinei și a gazelor naturale crește costurile fermierilor, în timp ce cererea pentru biocombustibili exercită o presiune suplimentară asupra unor culturi agricole.

În paralel, El Niño ar putea reduce recoltele în mai multe regiuni importante pentru aprovizionarea mondială. Dacă aceste evoluții continuă simultan, impactul asupra producției agricole și asupra prețurilor alimentelor ar putea deveni mai puternic în 2027.

Concluzia specialiștilor este că o criză alimentară globală poate fi încă evitată, dar riscul nu mai poate fi considerat îndepărtat. Evoluția conflictelor, restabilirea fluxurilor comerciale și condițiile climatice din următoarele luni vor fi decisive pentru securitatea alimentară mondială.