O scurgere de metan provocată de un foraj a schimbat viața de pe fundul Mării Chinei de Sud

Un foraj realizat în 2018, la aproape 1.800 de metri adâncime, a creat o scurgere de metan pe fundul Mării Chinei de Sud. Cercetătorii au urmărit zona timp de mai mulți ani și au descoperit că microorganismele și animalele marine au format rapid un filtru biologic. Scurgerea continua însă în 2023, iar ecosistemul inițial fusese puternic modificat.

Ce s-a întâmplat în urma forajului

În 2018, o operațiune de explorare a hidraților de gaz a fost efectuată într-o zonă a Mării Chinei de Sud aflată la 1.766 de metri adâncime. Înaintea forajului, cercetătorii nu detectaseră acolo un flux de gaz sau o colonizare importantă a fundului mării. Ulterior, metanul a început să se elibereze din sedimente. Echipa a monitorizat locul până în 2023, folosind camere subacvatice, senzori chimici, probe de sedimente și analize genetice.

Articolul publicat de Descoperă prezintă corect constatarea centrală a studiului: în numai unul sau doi ani a apărut o comunitate capabilă să consume metan. O precizare schimbă însă felul în care trebuie înțeles rezultatul: organismele nu au astupat fizic forajul. Ele au contribuit la descompunerea metanului în sedimente, în timp ce gazul a continuat să iasă.

Cum funcționează filtrul biologic

Primele schimbări importante au avut loc în rândul microorganismelor. Bacteriile și arheele care folosesc metanul în metabolism s-au înmulțit rapid. În fazele timpurii, populațiile studiate s-au dublat aproximativ la fiecare 21–38 de zile, mai repede decât sugerau estimările anterioare, de 100–200 de zile.

Au apărut apoi viermi care sapă în sedimente. Prin mișcarea lor, aceștia au amestecat stratul de pe fundul mării la peste 50 de centimetri adâncime. Cercetătorii consideră că activitatea viermilor a favorizat pătrunderea unor substanțe folosite de microorganisme în descompunerea metanului. La rândul lor, viermii ar fi putut beneficia de microorganisme ca sursă de hrană.

Potrivit calculelor echipei, după câțiva ani, ecosistemul nou format ajunsese la 60–100% din capacitatea de descompunere a metanului în sedimente observată la izvoare submarine mature, cu aport comparabil de gaz. Această estimare privește procesele din sedimente; nu înseamnă că întreaga scurgere a fost neutralizată.

Adaptarea rapidă a avut și un cost ecologic

Dezvoltarea filtrului biologic a fost însoțită de o schimbare majoră a comunității existente. Într-o rază de 20 de metri, diversitatea microorganismelor a scăzut cu peste 50% în doi ani. Cercetătorii au găsit concentrații crescute de metan și la 500 de metri de punctul scurgerii, alături de o reducere de peste 30% a diversității microbiene.

Aceste date arată că apariția organismelor consumatoare de metan nu echivalează cu refacerea mediului. Zona a dobândit capacitatea de a descompune gazul, dar compoziția vieții din sedimente s-a schimbat considerabil. Studiul descrie răspunsul unui loc monitorizat, astfel că rezultatele nu pot fi aplicate automat oricărei scurgeri submarine.

De ce contează descoperirea

Metanul poate ieși din sedimente prin procese naturale sau în urma intervențiilor umane asupra fundului mării. Studiul arată că un filtru biologic se poate forma mult mai repede decât se credea în cazul observat. Arată, în același timp, de ce monitorizarea trebuie să urmărească atât consumul de metan, cât și schimbările produse în ecosistem.

Verificarea informațiilor: concluziile principale din articolul Descoperă sunt susținute de studiul publicat în National Science Review și de comunicarea Universității din Bremen. Formularea potrivit căreia viața marină ar fi „oprit” sau „astupat” scurgerea ar exagera însă rezultatul: în 2023, metanul continua să se elibereze.