Fermierii români cer Guvernului să apere bugetul agriculturii europene

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (Forumul APPR) solicită Guvernului să adopte o poziție fermă în negocierile privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034. Organizația avertizează că modificările propuse pentru viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) ar putea diminua finanțarea disponibilă fermierilor, afecta investițiile și reduce capacitatea sectorului agricol de a face față crizelor economice și climatice.

Bugetul agriculturii europene, în centrul unei dispute privind viitorul fermierilor

Viitorul finanțării agriculturii europene pentru perioada 2028–2034 provoacă îngrijorări în rândul organizațiilor de fermieri din România. Forumul APPR a transmis Guvernului o scrisoare deschisă prin care solicită protejarea bugetului Politicii Agricole Comune și menținerea unor mecanisme europene de sprijin pentru producătorii agricoli. Demersul, făcut public la 16 octombrie 2026, se bazează pe analiza platformei europene Farm Europe, organizație din care Forumul APPR face parte.

Principala preocupare privește posibilitatea ca o parte importantă a finanțării europene să nu mai fie rezervată exclusiv agriculturii, ci să depindă de prioritățile bugetare stabilite de fiecare stat membru. Potrivit organizației, această schimbare ar putea produce diferențe semnificative între fermierii europeni, în funcție de capacitatea financiară a guvernelor naționale.

Aproape 294 de miliarde de euro pentru sprijinirea veniturilor agricole

Propunerea Comisiei Europene pentru viitoarea PAC prevede cel puțin 293,7 miliarde de euro destinate sprijinirii veniturilor fermierilor în perioada 2028–2034. Comisia prezintă, de asemenea, un pachet protejat de cel puțin 300 de miliarde de euro pentru sprijinirea veniturilor și gestionarea crizelor agricole, în care este inclus un instrument special de 6,3 miliarde de euro.

În paralel, alte resurse ar putea fi accesate prin Planurile naționale și regionale de parteneriat, însă repartizarea lor efectivă către agricultură ar depinde de mecanismele de implementare și de deciziile statelor membre.

Forumul APPR avertizează că aproximativ 45 de miliarde de euro din rezervele acestor planuri și cel puțin 48,9 miliarde de euro asociate dezvoltării rurale nu ar beneficia, în cadrul de negociere analizat de organizație, de garanții suficiente privind utilizarea exclusivă în agricultură.

Reprezentanții fermierilor cer ca aceste resurse să fie protejate prin prevederi explicite, fără a depinde de competiția cu alte domenii finanțate din bugetul european.

Fond european de criză de cel puțin 900 de milioane de euro anual

Una dintre solicitările centrale ale Forumului APPR este menținerea unui fond european dedicat gestionării crizelor agricole, cu o finanțare de minimum 900 de milioane de euro anual. Propunerea are o bază concretă în documentele Comisiei Europene. În actuala PAC, aplicabilă în perioada 2023–2027, rezerva agricolă beneficiază de o alocare anuală de cel puțin 450 de milioane de euro.

Pentru perioada 2028–2034, Comisia a propus un mecanism consolidat, denumit Unity Safety Net, cu un buget total de 6,3 miliarde de euro, echivalentul a 900 de milioane de euro anual.

Deși Comisia Europeană a prevăzut acest mecanism în propunerea sa, Forumul APPR susține că instrumentul nu mai apare explicit în cadrul de negociere analizat de organizație. Această diferență este importantă: absența unei mențiuni explicite dintr-un document de negociere nu înseamnă că fondul a fost eliminat definitiv. Forma finală a finanțării urmează să fie stabilită în procesul legislativ și bugetar european.

Pentru România, un asemenea fond ar putea reprezenta un instrument important în cazul secetei, al dezechilibrelor de piață, al creșterii costurilor de producție sau al perturbărilor comerciale. Experiența anilor 2022–2023, când războiul din Ucraina a afectat fluxurile comerciale agricole din regiune, este invocată de organizație drept argument pentru menținerea unor mecanisme europene de intervenție.

Subvențiile fermierilor români ar putea fi afectate de noile reguli

Un alt subiect sensibil îl reprezintă distribuirea subvențiilor agricole între statele membre. Potrivit analizei Forumului APPR, cadrul de negociere analizat prevede apropierea plăților medii naționale de un interval cuprins între 90% și 105% din media Uniunii Europene.

Pentru România, unde organizația estimează că plățile se situează la aproximativ 80% din media europeană, o asemenea convergență ar putea fi favorabilă. Totuși, beneficiile ar putea fi diminuate dacă resursele totale disponibile se reduc sau dacă sunt introduse mecanisme mai restrictive pentru fermele comerciale.

Printre regulile analizate se numără reducerea progresivă a sprijinului pentru beneficiarii care primesc sume mari.

Aceste procente sunt prezentate în analiza organizației ca praguri aflate în discuție, nu ca reguli definitive deja adoptate. Forumul APPR solicită ca plafonarea și reducerea progresivă a plăților să rămână opționale pentru statele membre, iar costurile salariale să poată fi deduse la calcularea sprijinului.

România ar putea pierde miliarde de euro din finanțarea agriculturii

Îngrijorările Forumului APPR sunt susținute și de alte organizații agricole. La 14 octombrie 2026, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a avertizat că România riscă o diminuare a finanțării pentru agricultură de peste 5,1 miliarde de euro în următorul exercițiu financiar european. Într-un scenariu extins, pierderile estimate ar putea ajunge la aproximativ 6,5 miliarde de euro.

Potrivit calculelor AAC, efectele economice ar putea include:

• Între 825 de milioane și un miliard de euro anual care nu ar mai circula în economiile locale.
• Între 10.000 și 13.000 de locuri de muncă expuse riscului.
• Diminuarea capacității fermierilor de a investi în modernizare, tehnologii agricole și infrastructură.

Aceste valori reprezintă estimări și scenarii ale organizațiilor agricole, nu pierderi bugetare confirmate sau decizii definitive ale Uniunii Europene.

Investițiile în irigații, digitalizare și cercetare, sub presiune

Forumul APPR semnalează și riscul reducerii resurselor destinate investițiilor și inovării. Potrivit analizei sale, componenta Fondului european de competitivitate care include agricultura, sănătatea, bioeconomia și biotehnologia ar putea fi diminuată cu aproximativ 13%, până la mai puțin de 20 de miliarde de euro. Organizația avertizează că o asemenea reducere ar putea limita finanțarea unor investiții necesare pentru modernizarea agriculturii europene.

În România, infrastructura de irigații, gestionarea apei, digitalizarea fermelor și cercetarea agricolă sunt domenii importante pentru creșterea productivității și adaptarea la schimbările climatice. În lipsa unor mecanisme financiare predictibile, fermele cu resurse proprii limitate ar putea întâmpina dificultăți suplimentare în realizarea investițiilor.

Ce solicită fermierii Guvernului României

În documentul adresat autorităților, Forumul APPR formulează opt direcții principale de acțiune:

1. Protejarea bugetului PAC la cel puțin nivelul actual, în termeni reali, prin garantarea finanțării agricole.
2. Stabilirea unor criterii echitabile și transparente pentru distribuirea fondurilor europene.
3. Menținerea unui fond european de criză de minimum 900 de milioane de euro anual.
4. Protejarea resurselor pentru investiții, inovare și dezvoltare rurală.
5. Introducerea unei plăți voluntare de mediu, finanțate integral din bugetul european.
6. Menținerea flexibilității statelor membre în aplicarea plafonării și degresivității subvențiilor.
7. Elaborarea unei strategii privind efectele asupra agriculturii ale unei eventuale aderări a Ucrainei la Uniunea Europeană.
8. Consultarea organizațiilor agricole și publicarea unei evaluări privind impactul financiar al viitoarei PAC asupra României.

Forumul APPR solicită ca aceste priorități să fie susținute în negocierile europene înainte de definitivarea viitorului cadru financiar.

De ce contează negocierile pentru agricultura românească

Politica Agricolă Comună reprezintă unul dintre principalele instrumente prin care Uniunea Europeană susține veniturile fermierilor, dezvoltarea rurală și stabilitatea piețelor agricole.

Pentru România, miza depășește valoarea subvențiilor încasate anual. Finanțarea europeană influențează capacitatea fermelor de a achiziționa utilaje, de a moderniza exploatațiile, de a investi în sisteme de irigații și de a menține activitatea economică în comunitățile rurale.

În același timp, transferarea unei părți mai mari a responsabilității financiare către bugetele naționale ar putea dezavantaja statele cu spațiu fiscal limitat, comparativ cu economiile europene care își permit contribuții publice mai mari. Această situație ar putea accentua diferențele de competitivitate dintre producătorii agricoli din diferite state membre.

Concluzie: deciziile pentru următorii șapte ani sunt încă în negociere

Solicitările Forumului APPR evidențiază preocupările sectorului agricol românesc privind viitorul finanțării europene. Deși Comisia Europeană a propus protejarea unor resurse importante pentru veniturile fermierilor și consolidarea instrumentelor de gestionare a crizelor, modul în care acestea vor fi repartizate și administrate rămâne un subiect de negociere.

Pentru România, principala provocare este obținerea unor garanții că finanțarea agricolă va rămâne suficientă, predictibilă și accesibilă, indiferent de constrângerile bugetare naționale.

Viitorul cadru financiar european este programat să intre în vigoare la 1 ianuarie 2028 și să se aplice până la 31 decembrie 2034, după aprobarea instituțiilor europene competente. Deciziile luate în această perioadă vor influența nu doar veniturile fermierilor, ci și investițiile, producția agricolă și competitivitatea sectorului agroalimentar românesc.