Criza sulfului afectează industria globală a îngrășămintelor

Piața mondială a îngrășămintelor traversează o perioadă de tensiuni majore, pe fondul deficitului de sulf, al restricțiilor comerciale impuse de China și al perturbării transporturilor maritime din Orientul Mijlociu. Scumpirea materiilor prime afectează producția de îngrășăminte fosfatice și amplifică riscurile pentru agricultura mondială. Brazilia se numără printre țările expuse, în timp ce efectele crizei ar putea ajunge și la fermierii europeni.

Sulful, o materie primă esențială, devine tot mai greu de procurat

Sulful, utilizat în producerea acidului sulfuric, reprezintă una dintre materiile prime indispensabile industriei îngrășămintelor fosfatice. Acidul sulfuric este folosit la prelucrarea rocilor fosfatice, din care se obțin produse precum fosfatul monoamoniacal (MAP) și fosfatul diamoniacal (DAP). În 2026, aprovizionarea cu sulf a fost afectată de perturbările comerciale din Orientul Mijlociu, regiune care deține un rol important în exporturile mondiale ale acestei materii prime.

Potrivit unei analize publicate de Institutul Internațional de Cercetare a Politicilor Alimentare (IFPRI), exporturile mondiale de sulf elementar au scăzut cu aproximativ 33% în primul semestru al anului 2026, de la 13,5 milioane de tone la 9 milioane de tone, comparativ cu perioada similară din 2025. Aceeași analiză arată că prețurile sulfului au crescut de peste două ori de la începutul anului, în condițiile restrângerii ofertei internaționale.

China limitează exporturile pentru a proteja piața internă

China, unul dintre cei mai importanți producători și exportatori de îngrășăminte, a introdus în 2026 restricții suplimentare asupra livrărilor externe. Măsurile urmăresc protejarea aprovizionării interne, într-un context caracterizat de costuri ridicate și disponibilitate redusă a materiilor prime.

Potrivit Reuters, autoritățile chineze au intensificat, în aprilie, controalele vamale asupra exporturilor de îngrășăminte, inclusiv pentru a preveni declararea incorectă a produselor supuse restricțiilor. Deficitul de sulf a contribuit, la rândul său, la reducerea producției și a exporturilor chineze de îngrășăminte fosfatice.

Datele analizate de IFPRI indică o scădere de 58% a importurilor chineze de sulf elementar în primul semestru din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Efectele depășesc granițele Chinei. Reducerea disponibilității îngrășămintelor chinezești limitează opțiunile de aprovizionare pentru importatori și intensifică presiunea asupra celorlalți producători internaționali.

Brazilia, afectată de creșterea costurilor de producție

Brazilia, una dintre cele mai importante puteri agricole ale lumii, este deosebit de vulnerabilă la perturbările pieței îngrășămintelor, din cauza dependenței sale de importuri. Potrivit S&P Global Energy, prețul sulfului livrat în Brazilia a ajuns la 1.150 de dolari pe tonă la 7 mai 2026, comparativ cu 525 de dolari pe tonă înaintea perturbărilor majore ale transporturilor din Orientul Mijlociu.

Creșterea costurilor materiilor prime a exercitat presiuni asupra marjelor producătorilor de îngrășăminte și a determinat reduceri ale activității industriale. În paralel, importatorii brazilieni au încercat să identifice surse alternative de acid sulfuric, inclusiv pe piața europeană. Posibilitățile de substituire au rămas însă limitate, în condițiile cererii internaționale ridicate.

Producția de îngrășăminte fosfatice, sub presiune

Datele IFPRI arată că exporturile mondiale de îngrășăminte fosfatice au scăzut cu peste 9% în primul semestru al anului 2026, comparativ cu perioada similară din 2025, calculate în echivalent fosfor. Scăderi importante au fost înregistrate în China, Maroc și Rusia, pe fondul dificultăților de aprovizionare cu sulf.

În același timp, prețurile îngrășămintelor fosfatice au crescut cu aproximativ 30% după declanșarea conflictului din Iran și au rămas la niveluri ridicate. Situația evidențiază vulnerabilitatea industriei îngrășămintelor în fața perturbărilor geopolitice și comerciale, în special atunci când producția depinde de materii prime concentrate în câteva regiuni ale lumii.

Riscuri pentru agricultură și securitatea alimentară

Consecințele deficitului de sulf depășesc sectorul industrial. Îngrășămintele fosfatice sunt esențiale pentru dezvoltarea rădăcinilor, metabolismul energetic al plantelor și obținerea unor producții agricole competitive.

Reducerea disponibilității acestora poate determina fermierii să ajusteze dozele aplicate sau să amâne achizițiile, în special atunci când prețurile produselor agricole nu compensează creșterea costurilor de producție. La 14 octombrie 2026, Reuters a relatat că reprezentanții Organizației Națiunilor Unite au avertizat asupra riscurilor pentru securitatea alimentară din anumite regiuni ale Asiei și Africii, dacă transporturile de îngrășăminte prin Strâmtoarea Ormuz nu sunt reluate în timp util. Înaintea conflictului, prin această rută maritimă tranzita aproape jumătate din sulful comercializat pe mare la nivel mondial, potrivit datelor citate de Reuters.

Ce înseamnă criza pentru fermierii din România

Pentru agricultura românească, evoluțiile internaționale reprezintă un factor de risc, chiar dacă datele disponibile nu demonstrează că deficitul de sulf a provocat deja o penurie generalizată de îngrășăminte pe piața internă. România face parte din piața agricolă europeană, iar prețurile îngrășămintelor sunt influențate de costurile materiilor prime, transport, energie și disponibilitatea produselor pe piețele internaționale.

O eventuală prelungire a deficitului ar putea genera costuri suplimentare pentru fermele care utilizează îngrășăminte fosfatice, în special în perioadele de pregătire a campaniilor agricole. Totuși, amploarea efectelor asupra fermierilor români va depinde de stocurile distribuitorilor, contractele de aprovizionare și evoluția prețurilor internaționale.

Perspective: piața rămâne vulnerabilă la noi perturbări

Evoluția pieței îngrășămintelor va depinde în următoarele luni de stabilizarea transporturilor maritime, disponibilitatea sulfului și politica comercială a marilor producători.

Restricțiile chineze, dificultățile de aprovizionare din Orientul Mijlociu și competiția pentru sulf dintre industria minieră și producătorii de îngrășăminte mențin presiunea asupra lanțurilor internaționale de aprovizionare. În absența unei normalizări a fluxurilor comerciale, costurile ridicate ale îngrășămintelor fosfatice ar putea continua să afecteze profitabilitatea fermelor și, indirect, prețurile produselor alimentare. Criza actuală demonstrează că securitatea alimentară nu depinde exclusiv de suprafețele cultivate și condițiile meteorologice, ci și de accesul industriei agricole la materiile prime necesare producției.