Concursul pentru directorii de școli scoate la iveală probleme

Rezultatele concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din școlile românești ridică întrebări privind pregătirea profesională, criteriile de selecție și eficiența evaluării cadrelor didactice. În județul Dolj, 93 de candidați nu au obținut nota minimă de promovare la proba de competențe. Situația nu este izolată, rezultatele naționale indicând dificultăți similare.

Aproape unul din trei candidați din Dolj nu a promovat

Concursul național pentru ocuparea funcțiilor de conducere din unitățile de învățământ preuniversitar, organizat în sesiunea august–decembrie 2026, a adus în atenție o problemă importantă a sistemului educațional românesc: diferența dintre experiența profesională a candidaților și rezultatele obținute la evaluările pentru funcții de conducere.

În județul Dolj, proba de evaluare a competențelor, desfășurată la 13 octombrie 2026, a evidențiat un procent ridicat de candidați care nu au reușit să atingă pragul minim de promovare. Potrivit datelor publicate de Inspectoratul Școlar Județean Dolj, la evaluarea inițială s-au prezentat 281 de candidați, dintre care 93 au obținut note sub 6,00, pragul necesar pentru promovare.

Astfel, aproximativ 33% dintre participanți nu au trecut prima etapă a concursului.

Distribuția rezultatelor a evidențiat diferențe semnificative între candidați. În timp ce un număr redus a obținut note foarte mari, numeroși participanți s-au situat în apropierea pragului minim. Rezultatele au fost publicate de Inspectoratul Școlar Județean Dolj, instituție care a comunicat ulterior și situația finală a evaluării, după etapa contestațiilor.

Ce arată rezultatele candidaților

Analiza notelor inițiale indică faptul că dificultățile nu s-au limitat la un număr restrâns de participanți. Dintre cei 93 de candidați care nu au promovat, distribuția rezultatelor a fost următoarea:

Datele arată că peste jumătate dintre candidații respinși s-au apropiat de pragul de promovare, însă 44 dintre aceștia au obținut note sub 5. La polul opus, în rezultatele inițiale au fost consemnate două note de 10, șapte note de 9,50 și 13 note de 9,00.

Un alt aspect relevant este numărul celor care au promovat la limită: 43 de candidați au obținut exact nota 6,00. Această distribuție ridică întrebări privind nivelul de pregătire pentru evaluare, dar și capacitatea probei de a diferenția competențele necesare exercitării unei funcții de conducere.

Rezultatele unui singur examen nu pot demonstra, în mod automat, că profesorii evaluați sunt slab pregătiți pentru activitatea didactică. Ele pot însă semnala dificultăți în raport cu competențele specifice testate.

Peste 4.600 de candidați au promovat la nivel național

Situația din Dolj trebuie analizată și în contextul rezultatelor înregistrate la nivelul întregii țări. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, după soluționarea contestațiilor, 4.619 candidați au promovat proba de evaluare a competențelor, reprezentând aproximativ 69% dintre participanți. În consecință, aproape 31% dintre candidații evaluați la nivel național nu au îndeplinit condițiile necesare pentru continuarea concursului. Proba s-a desfășurat în 42 de centre de concurs, inclusiv două organizate în București.

Rezultatele arată că dificultățile întâmpinate de candidații din Dolj nu reprezintă un fenomen exclusiv local. Totuși, diferențele dintre județe și caracteristicile participanților necesită o analiză suplimentară înainte de formularea unor concluzii generale privind calitatea personalului didactic.

Ce competențe au fost evaluate?

Prima etapă a concursului a urmărit evaluarea capacităților și aptitudinilor personale ale candidaților, printr-un test standardizat. Evaluarea a inclus 20 de întrebări, care au vizat abilități precum raționamentul verbal, interpretarea informațiilor, gândirea logică și rezolvarea unor probleme numerice.

Candidații au avut la dispoziție 60 de minute, iar pentru promovare era necesară obținerea notei 6,00. Printre tipurile de exerciții analizate s-au regăsit identificarea greșelilor de exprimare, interpretarea unor enunțuri și rezolvarea unor probleme de logică sau calcul. Unele cerințe au utilizat noțiuni întâlnite și în programa școlară gimnazială. Acest lucru nu înseamnă însă că întreaga evaluare poate fi echivalată cu un examen pentru elevii de clasa a VIII-a.

Complexitatea unui test depinde nu doar de materia utilizată, ci și de formularea cerințelor, timpul disponibil și modul de evaluare. În plus, proba de competențe nu a avut ca obiectiv verificarea cunoștințelor de specialitate predate de fiecare profesor, ci identificarea unor aptitudini considerate relevante pentru exercitarea funcțiilor de conducere.

Experiența profesională și performanța la concurs

Una dintre întrebările ridicate de rezultatele examenului privește relația dintre calificările profesionale și competențele demonstrate în cadrul unei evaluări standardizate.

Accesul la concurs este condiționat de îndeplinirea unor cerințe privind experiența și statutul profesional, potrivit metodologiei stabilite de Ministerul Educației. Cu toate acestea, îndeplinirea criteriilor de eligibilitate nu garantează promovarea probelor. Situația evidențiază necesitatea unei diferențieri între competențele didactice și cele manageriale.

Un profesor poate avea rezultate foarte bune la clasă, fără să dețină toate aptitudinile necesare administrării unei instituții. În mod similar, un candidat cu abilități de raționament dezvoltate nu este automat pregătit să coordoneze personal, bugete și procese educaționale. Prin urmare, evaluarea viitorilor directori trebuie să urmărească un ansamblu mai larg de competențe, nu exclusiv performanța la un test scris.

Concursul continuă cu evaluarea cunoștințelor de management

La 20 octombrie 2026, Ministerul Educației și Cercetării a organizat proba scrisă destinată evaluării cunoștințelor de management și legislație școlară. Această etapă este importantă deoarece urmărește competențe direct legate de activitatea administrativă și de conducere a unităților de învățământ.

Inspectoratul Școlar Județean Dolj a publicat în aceeași zi rezultatele probei, ceea ce permite continuarea analizei performanțelor candidaților pe parcursul concursului.

Ce probleme ridică rezultatele pentru sistemul de educație?

Rezultatele concursului din 2026 readuc în discuție câteva probleme structurale ale învățământului românesc. În primul rând, este necesară evaluarea eficienței programelor de formare profesională destinate cadrelor didactice care aspiră la funcții de conducere.

În al doilea rând, sistemul de selecție trebuie să asigure o corelație clară între aptitudinile evaluate și responsabilitățile concrete ale directorilor de școli.

Nu în ultimul rând, transparența concursurilor și publicarea unor analize statistice detaliate pot contribui la identificarea domeniilor în care candidații întâmpină cele mai mari dificultăți. Rezultatele slabe obținute de o parte dintre participanți nu justifică o evaluare negativă generalizată a profesorilor din România. Ele reprezintă însă un semnal privind pregătirea candidaților pentru funcții manageriale și eficiența mecanismelor de selecție.

Concluzie: un semnal de avertizare pentru managementul școlar

Concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din 2026 evidențiază o problemă care depășește performanțele individuale ale candidaților. În Dolj, aproximativ o treime dintre participanții la evaluarea inițială nu au reușit să obțină nota minimă. La nivel național, proporția candidaților care nu au promovat a fost apropiată. Aceste rezultate justifică o analiză a pregătirii profesionale, a criteriilor de selecție și a competențelor necesare pentru conducerea instituțiilor de învățământ.

Miza nu este doar identificarea candidaților care pot promova un examen, ci selectarea unor directori capabili să gestioneze eficient școlile și să contribuie la îmbunătățirea rezultatelor educaționale.