Republica Moldova a exportat peste 318.000 de tone de porumb în primele nouă luni ale anului 2026, depășind cantitățile comercializate pe piețele externe în fiecare dintre ultimii doi ani. Evoluția indică o revenire a exporturilor agricole, însă specialiștii avertizează că rezultatele sunt influențate de valorificarea întârziată a recoltei precedente. Libanul a devenit principala destinație a porumbului moldovenesc în trimestrul al treilea.
Exporturile au depășit deja rezultatele din 2024 și 2025
Sectorul agricol al Republicii Moldova înregistrează o revenire a exporturilor de porumb, după doi ani caracterizați de volume relativ reduse.
Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în perioada ianuarie–septembrie 2026, exporturile au totalizat aproximativ 318.300 de tone, cu aproape 97.000 de tone peste cantitatea comercializată în întregul an 2025. În 2025, Republica Moldova a exportat 221.300 de tone de porumb, în timp ce în 2024 livrările externe au însumat aproximativ 305.800 de tone.
Prin urmare, volumul exportat în primele nouă luni ale anului 2026 este cu aproximativ 43,8% mai mare decât cel din întregul an precedent și cu 4,1% peste nivelul anual din 2024. Totuși, aceste rezultate nu trebuie confundate cu o creștere proporțională a producției agricole. O parte importantă a exporturilor provine din recolta anului 2025, comercializată cu întârziere din cauza condițiilor de recoltare și a decalajelor din lanțul logistic.
Exporturile au crescut cu 28% în trimestrul al treilea
În perioada iulie–septembrie 2026, exporturile de porumb au atins 28.216 tone, comparativ cu 21.987 de tone în intervalul similar din 2025.
Creșterea de aproximativ 28,3% reprezintă cel mai ridicat volum trimestrial pentru această perioadă a anului din ultimii patru ani. Evoluția lunară arată însă diferențe semnificative. În iulie au fost exportate aproximativ 21.500 de tone, reprezentând peste trei sferturi din volumul trimestrial. În august, livrările au coborât la circa 3.400 de tone, iar în septembrie la aproximativ 3.300 de tone. Această reducere indică diminuarea stocurilor disponibile din recolta precedentă, înaintea intrării pe piață a producției din noul sezon agricol.
În paralel, prețul mediu de export a crescut de la aproximativ 4 lei moldovenești pe kilogram în trimestrul al treilea din 2025 la 4,33 lei în aceeași perioadă din 2026, ceea ce reprezintă un avans de aproximativ 8%. Majorarea prețurilor poate contribui la creșterea încasărilor exportatorilor, însă profitabilitatea efectivă depinde și de cheltuielile cu transportul, depozitarea și finanțarea activităților comerciale.
Libanul, principala piață pentru porumbul moldovenesc
Structura geografică a exporturilor evidențiază importanța piețelor din Orientul Mijlociu și din regiunea mediteraneeană. În trimestrul al treilea, Libanul a importat aproximativ 12.500 de tone de porumb din Republica Moldova, reprezentând circa 44% din totalul livrărilor externe.
Prețul mediu de export către această destinație a fost de aproximativ 4,44 lei moldovenești pe kilogram. Ucraina s-a situat pe poziția secundă, cu aproximativ 4.200 de tone. Totuși, potrivit analizei economistului Iurie Rija, aceste livrări au fost direcționate către portul Reni, de unde cerealele au fost reexportate către alte piețe.
Astfel, Ucraina a funcționat în acest caz în principal ca un coridor logistic, nu neapărat ca piață finală de consum. Printre celelalte destinații importante s-au numărat Turcia, cu aproximativ 3.800 de tone, Grecia, cu 3.100 de tone, și Cipru, cu circa 3.000 de tone.
Diversificarea destinațiilor comerciale oferă exportatorilor mai multe posibilități de valorificare a producției. În același timp, dependența de infrastructura regională de transport rămâne o vulnerabilitate importantă.
Exporturile sunt concentrate în jurul câtorva companii
Analiza pieței indică și un grad ridicat de concentrare a activităților de export. În trimestrul al treilea, OROM-IMEXPO SRL a livrat aproximativ 6.208 tone de porumb, fiind urmată de ANCOM-AGRO SRL, cu 6.105 tone, și RUSAGRO-PRIM SRL, cu 5.154 tone. Împreună, cele trei companii au realizat aproximativ 62% din exporturile de porumb ale Republicii Moldova în perioada analizată.
Această concentrare reflectă importanța capacităților de depozitare, a accesului la finanțare și a contractelor logistice în comerțul internațional cu cereale. Pentru producătorii agricoli mai mici, accesul la piețele externe depinde frecvent de intermediari și de capacitatea acestora de a agrega cantități suficiente pentru export.
Problemele logistice pot limita valorificarea recoltei
Transportul cerealelor continuă să reprezinte una dintre principalele provocări ale sectorului agricol moldovenesc. În iulie 2026, aproximativ 8.800 de tone de porumb au fost exportate pe calea ferată, 6.500 de tone prin transport rutier și 6.200 de tone pe cale navală.
Ulterior, în august și septembrie, reducerea cantităților disponibile a determinat concentrarea livrărilor aproape exclusiv pe transportul naval. Dificultățile logistice au devenit tot mai vizibile în toamna acestui an. Potrivit analizelor de piață publicate în octombrie, nivelul scăzut al Dunării, aglomerația din porturile regionale și majorarea tarifelor de transport au exercitat presiuni asupra comercianților de cereale.
Aceste probleme pot afecta inclusiv prețurile oferite agricultorilor. Atunci când costurile de transport cresc, o parte din diferență poate fi transferată asupra producătorilor, prin reducerea prețurilor de achiziție. Pentru Republica Moldova, accesul eficient la porturile dunărene și la infrastructura Mării Negre rămâne esențial pentru competitivitatea exporturilor agricole.
Recolta din 2026 ar putea ajunge mai târziu pe piețele externe
Perspectivele pentru ultimele luni ale anului 2026 depind în mare măsură de condițiile meteorologice și de ritmul recoltării. Potrivit economistului Iurie Rija, precipitațiile din octombrie au întârziat lucrările agricole, existând posibilitatea ca o parte din porumb să fie recoltată abia în timpul iernii. În aceste condiții, comercializarea producției din 2026 ar putea fi decalată către prima jumătate a anului 2027.
Un asemenea scenariu ar putea genera fluctuații importante ale volumelor lunare de export, fără ca acestea să reflecte neapărat modificări echivalente ale producției agricole. De asemenea, întârzierile pot conduce la cheltuieli suplimentare de depozitare și pot influența fluxurile financiare ale exploatațiilor agricole.
Revenire importantă, dar încă departe de performanțele istorice
Deși datele din 2026 indică o recuperare față de ultimii doi ani calendaristici, exporturile moldovenești de porumb rămân sub nivelurile înregistrate în perioadele de vârf.
În sezonul comercial iulie 2021–iunie 2022, Republica Moldova a exportat aproximativ 1,66 milioane de tone de porumb, potrivit analizelor sectoriale publicate anterior. Prin comparație, revenirea actuală trebuie interpretată în contextul unui sector care a trecut prin fluctuații puternice ale producției, prețurilor și condițiilor comerciale.
Evoluția din 2026 reprezintă un semnal pozitiv pentru exportatorii moldoveni, însă consolidarea acestei tendințe va depinde de productivitatea agricolă, condițiile climatice și eficiența infrastructurii logistice. Pentru fermieri, indicatorul decisiv nu rămâne doar cantitatea exportată, ci și prețul obținut după acoperirea costurilor de producție și transport.
În acest context, rezultatele finale ale campaniei agricole 2026 și evoluția exporturilor din prima jumătate a anului 2027 vor arăta dacă revenirea actuală reprezintă începutul unei redresări durabile sau doar efectul temporar al comercializării stocurilor din recoltele precedente.
Comentarii & Dezbatere (0)
Adaugă un comentariu civilizat
Comentariile sunt verificate de redacție înainte de publicare pentru a asigura decența dezbaterii.
Fii primul care comentează acest articol!