Pădurile, cercetarea și vânătoarea: ce arată documentele despre funcțiile și veniturile familiei Ionescu

Ovidiu și Georgeta Ionescu au avut venituri din mai multe instituții și organizații din domeniul silvic și cinegetic. O declarație publică de avere permite calcularea sumelor pentru un an fiscal, dar nu susține afirmația din brief potrivit căreia familia ar încasa peste 85.000 de lei pe lună.

Ovidiu Ionescu figurează în prezent ca prodecan al Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere din cadrul Universității Transilvania din Brașov. CV-ul publicat de universitate îl prezintă și drept cercetător științific gradul I la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Aceste roluri merită examinate din perspectiva transparenței: cercetarea despre fauna sălbatică poate fundamenta decizii publice, iar organizațiile vânătorilor au un interes direct în felul în care sunt luate acele decizii. Suprapunerea unor funcții ridică întrebări legitime despre proceduri și independența evaluărilor. Ea nu dovedește, în sine, un conflict de interese sau controlul unei familii asupra pădurilor României.

Ce venituri pot fi verificate

În declarația de avere completată de Ovidiu Ionescu la 3 iulie 2024, pentru anul fiscal anterior, sunt înscrise venituri ale ambilor soți de 604.042 de lei. Media aritmetică este de aproximativ 50.337 de lei pe lună. Aceasta este o medie a veniturilor anuale declarate, nu dovada că aceeași sumă a fost încasată în fiecare lună.

Declarația include, între altele, salarii de la Universitatea Transilvania și INCDS pentru Ovidiu Ionescu, un salariu de la INCDS pentru Georgeta Ionescu, venituri de la Fundația Carpați și indemnizații aferente unor consilii de administrație ori comisii. Documentul consemnează separat fiecare sumă și sursa ei.

Prin urmare, titlul propus în brief, „venituri estimate de peste 85.000 de lei pe lună”, nu poate fi prezentat ca fapt verificat. Pentru a susține o asemenea cifră în 2026 ar fi necesare documente aferente unei perioade mai recente sau alte dovezi privind veniturile efectiv realizate. Nici simpla participare la proiecte de cercetare nu înseamnă că bugetul acelor proiecte reprezintă venit personal.

Studiul din 2016 privind speciile protejate

O investigație publicată de PressOne în 2016 a analizat rolul lui Ovidiu Ionescu în fundamentarea cotelor propuse pentru sezonul de vânătoare 2016–2017. Potrivit investigației, studiul viza 552 de urși, 657 de lupi, 482 de pisici sălbatice și 78 de râși — în total 1.769 de animale. Publicația a relatat și obiecțiile unor organizații de mediu față de datele folosite. Aceste obiecții trebuie atribuite celor care le-au formulat; ele nu constituie, singure, dovada că estimările au fost falsificate.

Distincția dintre cote propuse, cote aprobate și animale efectiv ucise este esențială. Cifrele dintr-un studiu de fundamentare nu arată, de la sine, câte animale au fost vânate. Tot astfel, formularea că Ovidiu Ionescu „a decis uciderea” lor atribuie unei singure persoane o decizie administrativă care trebuie examinată prin documentele și competențele instituțiilor implicate.

Întrebarea de interes public

Documentele consultate arată o concentrare de roluri profesionale și venituri provenite din mai multe surse din același domeniu. Ele justifică întrebări precise: cine a contractat și evaluat studiile folosite la stabilirea cotelor, cum au fost declarate interesele participanților și ce măsuri au existat pentru verificarea independentă a rezultatelor?

Răspunsul cere contracte, rapoarte, declarații de interese și deciziile autorităților pentru fiecare perioadă analizată. Pe baza surselor verificate aici, nu se poate afirma că familia Ionescu „controlează pădurile și vânătoarea României”, că a încasat zeci de milioane de euro din fonduri publice sau că se află într-un conflict de interese constatat. Acestea ar necesita probe distincte, nu deducții din numărul funcțiilor ocupate.