Ministrul Agriculturii propune limitarea despăgubirilor pentru secetă

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, consideră că fermierii care au acces la infrastructura de irigații, dar nu o utilizează, nu ar mai trebui să primească despăgubiri pentru secetă. Declarația a fost făcută în cadrul conferinței AgriNext și indică o posibilă schimbare de abordare a sprijinului acordat agricultorilor. Deocamdată, nu a fost identificată o modificare legislativă care să introducă această restricție.

Despăgubirile pentru secetă, condiționate de utilizarea irigațiilor?

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a transmis un avertisment fermilor care nu utilizează sistemele de irigații disponibile, deși terenurile cultivate se află în apropierea infrastructurii alimentate cu apă.

În cadrul conferinței AgriNext, oficialul a susținut că investițiile publice în irigații trebuie însoțite de o utilizare efectivă a infrastructurii de către producătorii agricoli. Ministrul consideră că statul ar trebui să acorde prioritate prevenirii pierderilor agricole, în locul compensării repetate a pagubelor provocate de secetă.

Declarațiile sale vizează situațiile în care infrastructura principală este funcțională și alimentată cu apă, dar terenurile agricole nu sunt irigate. Poziția exprimată nu reprezintă, în acest moment, o decizie oficială de eliminare a despăgubirilor. Pentru aplicarea unei asemenea restricții ar fi necesară stabilirea unor condiții clare prin legislație.

Investițiile în irigații, o prioritate pentru Ministerul Agriculturii

Florin Barbu a prezentat extinderea și modernizarea infrastructurii de irigații drept una dintre prioritățile mandatului său. Potrivit datelor comunicate de ministru, România ar avea aproximativ 1,4 milioane de hectare cu infrastructură de irigații reabilitată. Obiectivul anunțat este extinderea programului până la 2,7 milioane de hectare.

Oficialul a invocat și existența unor mecanisme de sprijin pentru agricultori. Printre acestea se numără finanțările pentru modernizarea infrastructurii, asigurarea apei pe infrastructura principală și compensarea unei părți din costurile energiei electrice. Aceste facilități urmăresc reducerea cheltuielilor asociate irigațiilor și creșterea rezilienței fermelor în perioadele secetoase.

Totuși, suprafața cu infrastructură reabilitată nu trebuie confundată cu suprafața efectiv irigată. Disponibilitatea apei pe canalele principale nu garantează automat că fiecare exploatație agricolă poate utiliza sistemul. Accesul efectiv depinde inclusiv de existența instalațiilor secundare, de echipamentele necesare și de condițiile tehnice ale exploatației.

Ce prevăd regulile actuale privind despăgubirile pentru secetă

În paralel cu declarațiile privind utilizarea irigațiilor, Guvernul continuă aplicarea programului de sprijin financiar pentru culturile afectate de seceta pedologică din 2025. Schema este reglementată prin Hotărârea Guvernului nr. 751/2026, modificată ulterior prin HG nr. 950/2026. Programul se adresează producătorilor agricoli care au înregistrat pierderi la culturile de porumb și floarea-soarelui. Bugetul total alocat este de aproximativ 155,36 milioane de lei, iar sprijinul maxim poate ajunge la 333 de lei pe hectar.

Acest cuantum se aplică suprafețelor cu un grad de afectare cuprins între 90% și 100%. Pentru grade de afectare mai reduse, dar de cel puțin 30%, ajutorul se diminuează proporțional. Pentru acordarea sprijinului, fermierii trebuie să îndeplinească cerințele de eligibilitate stabilite prin actele normative aplicabile.

Acestea includ existența unei cereri de plată APIA pentru anul 2025 și a documentelor oficiale care atestă pagubele provocate de secetă. Termenul-limită pentru depunerea cererilor este 6 noiembrie 2026, iar plățile sunt programate până la 31 decembrie 2026.

Guvernul a modificat formula de calcul a despăgubirilor

La 30 octombrie 2026, Guvernul a aprobat modificarea mecanismului de calcul al sprijinului financiar pentru culturile afectate de secetă. Noua reglementare, intrată în vigoare la 2 noiembrie, elimină aplicarea dublă a procentului de calamitate, problemă identificată în metodologia anterioară. Calculul sumelor se realizează prin raportare la suprafețele determinate în urma controalelor administrative și pe teren efectuate de APIA.

Cererile depuse anterior modificării legislative își păstrează valabilitatea. Fermierii pot solicita și modificarea suprafețelor declarate, în condițiile comunicate de agenție. Schimbarea privește calculul ajutorului financiar, nu introducerea unei interdicții pentru agricultorii care nu utilizează irigațiile.

O posibilă schimbare de politică agricolă

Declarațiile ministrului readuc în discuție responsabilitatea utilizării infrastructurii finanțate din fonduri publice. Pe de o parte, investițiile în irigații urmăresc reducerea vulnerabilității agriculturii la secetă și limitarea pierderilor de producție. Pe de altă parte, o eventuală condiționare a despăgubirilor ar necesita diferențierea fermierilor care refuză să utilizeze un sistem funcțional de cei care nu dispun de acces tehnic real la apă.

O asemenea măsură ar presupune criterii verificabile privind disponibilitatea infrastructurii, capacitatea de irigare și responsabilitățile beneficiarilor. În absența unor reguli adoptate oficial, declarația ministrului rămâne o poziție de politică agricolă, fără efect direct asupra drepturilor stabilite prin schema actuală de despăgubiri.

Pentru moment, fermierii eligibili continuă să beneficieze de sprijinul financiar pentru seceta din 2025, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare.