Deficitul comercial al României a ajuns la 25,5 miliarde euro. Analiza datelor INS

România continuă să cumpere din străinătate considerabil mai mult decât reușește să vândă pe piețele externe. În primele nouă luni ale anului 2026, diferența dintre importuri și exporturi a ajuns la 25,54 miliarde de euro, în creștere cu 3,6% față de aceeași perioadă a anului trecut. Datele publicate luni de Institutul Național de Statistică arată că exporturile avansează, însă nu suficient pentru a reduce dezechilibrul comercial.

România a depășit pragul de 100 de miliarde de euro la importuri

În perioada ianuarie–septembrie 2026, România a exportat bunuri în valoare de 75,27 miliarde de euro. În același timp, importurile au ajuns la 100,81 miliarde de euro. Diferența dintre cele două valori reprezintă deficitul comercial: 25,54 miliarde de euro.

Comparativ cu primele nouă luni din 2025, exporturile au crescut cu 4,3%, iar importurile cu 4,1%. Deși procentual exporturile au avansat puțin mai repede, diferența valorică dintre cele două fluxuri a continuat să crească. Explicația este simplă: importurile pornesc de la o valoare mult mai mare. Astfel, chiar și o creștere procentuală ceva mai mică poate adăuga mai multe miliarde de euro la importuri decât la exporturi.

Comerțul exterior al României, ianuarie–septembrie 2026

Exporturi

mld. euro

+4,3%

Importuri

mld. euro

+4,1%

Deficit

mld. euro

+3,6%

Sursa datelor: INS, 9 noiembrie 2026. Valori rotunjite.

Privite dintr-o altă perspectivă, cifrele arată că, pentru fiecare 100 de euro cheltuiți pe bunuri importate, România a obținut aproximativ 75 de euro din exporturi. Diferența nu este nouă, însă dimensiunea ei arată cât de importantă rămâne dependența economiei de bunurile produse în alte țări.

Septembrie, o lună în care importurile au accelerat puternic

Datele pentru luna septembrie sunt deosebit de importante deoarece indică o accentuare a dezechilibrului comercial. România a exportat bunuri în valoare de 9,46 miliarde de euro și a importat produse de 12,54 miliarde de euro. Deficitul comercial lunar a fost astfel de 3,08 miliarde de euro.

Comparativ cu septembrie 2025, exporturile au crescut cu 6,3%, în timp ce importurile au avansat cu 9,8%.

Variație nominală față de septembrie 2025. Sursa: INS. Această evoluție merită urmărită atent. În timp ce exporturile au înregistrat o creștere solidă, cererea pentru bunuri din străinătate a avansat și mai rapid.

Nu putem concluziona doar din aceste date că populația a consumat mai mult. Importurile includ și echipamente industriale, materii prime, componente și produse folosite de companii. Totuși, diferența dintre ritmurile de creștere arată că economia nu a reușit să transforme avansul exporturilor într-o reducere a deficitului.

Ce exportă România și ce cumpără din străinătate?

Structura comerțului exterior oferă o imagine mai clară asupra modului în care funcționează economia românească. Cea mai importantă categorie de produse este reprezentată de mașini și echipamente de transport. Acestea au generat 45,4% din exporturile României și au reprezentat 36,9% din importuri. În valori aproximative, România a exportat produse din această categorie de 34,17 miliarde de euro și a importat de 37,20 miliarde de euro.

Aceste cifre reflectă importanța industriei auto, a producției de componente și a altor activități industriale integrate în lanțurile europene de aprovizionare. O altă categorie importantă este cea a produselor manufacturate, care reprezintă 26,6% din exporturi și 27% din importuri.

În cazul produselor chimice și al celor derivate, diferența este mult mai pronunțată: exporturi de aproximativ 4,31 miliarde de euro și importuri de 15,04 miliarde de euro. Această diferență sugerează că industria chimică și industriile care folosesc astfel de produse constituie un domeniu important pentru analiza dependenței de importuri.

Totuși, nu toate importurile sunt un semn de slăbiciune economică. O fabrică românească poate importa componente, le poate transforma și apoi poate exporta produse cu valoare mai mare. Problema apare atunci când economia nu reușește să creeze suficientă valoare prin producția internă pentru a compensa necesarul de bunuri importate.

Uniunea Europeană rămâne principalul partener comercial

Aproape trei sferturi din comerțul exterior al României se desfășoară cu statele membre ale Uniunii Europene. În primele nouă luni din 2026, exporturile către piața comunitară au însumat 53,96 miliarde de euro. Importurile din statele UE au ajuns la 73,07 miliarde de euro.

Rezultă un deficit comercial de aproximativ 19,11 miliarde de euro în relația cu partenerii europeni. În schimburile cu țările din afara Uniunii Europene, România a exportat bunuri de 21,31 miliarde de euro și a importat de 27,74 miliarde de euro. Deficitul rezultat a fost de aproximativ 6,43 miliarde de euro.

Deficitul comercial după zona partenerilor

Calcule pe baza datelor INS, ianuarie–septembrie 2026. Valorile sunt rotunjite.

Aceste date arată că deficitul comercial nu este determinat exclusiv de importurile din Asia sau din alte economii îndepărtate. Cea mai mare parte a diferenței dintre importuri și exporturi provine chiar din relațiile comerciale cu partenerii europeni.

Acest lucru nu înseamnă că apartenența la piața unică este dezavantajoasă. Dimpotrivă, accesul la piața europeană susține numeroase industrii românești. Înseamnă însă că firmele din România trebuie să devină mai competitive și să valorifice mai bine oportunitățile oferite de această piață.

De ce crește deficitul, deși exporturile merg mai bine?

Din perspectiva analizei economice, una dintre cele mai importante observații este că România nu se confruntă cu o prăbușire a exporturilor. Dimpotrivă, acestea au crescut cu 4,3% în primele nouă luni ale anului.

Problema este că valoarea importurilor rămâne mult mai mare. În consecință, economia trebuie să realizeze creșteri consistente ale exporturilor pentru a începe să reducă diferența. Există mai multe explicații economice posibile pentru persistența acestui dezechilibru.

Prima este capacitatea insuficientă de producție internă în anumite sectoare. România cumpără din străinătate produse pe care nu le fabrică în cantități suficiente sau la prețuri competitive.

A doua explicație este integrarea industriei în lanțurile internaționale de producție. Companiile importă materii prime și componente pentru a fabrica bunuri destinate atât pieței interne, cât și exportului. A treia ține de consum și investiții. Atunci când populația, companiile sau statul cumpără mai multe bunuri din străinătate, importurile cresc. Efectul poate fi temporar sau de durată, în funcție de natura achizițiilor.

În fine, evoluția prețurilor poate influența valoarea schimburilor comerciale. Datele prezentate sunt exprimate în euro, la prețurile tranzacțiilor, și nu arată separat cât din creștere provine din cantități și cât din modificarea prețurilor. Prin urmare, ar fi prematur să atribuim întregul deficit consumului excesiv sau slăbiciunii industriei. Pentru un diagnostic complet sunt necesare și date privind producția industrială, investițiile și structura detaliată a importurilor.

Ce înseamnă deficitul comercial pentru populație?

Deficitul comercial nu reprezintă o datorie pe care fiecare cetățean trebuie să o plătească și nici nu înseamnă că statul a pierdut direct 25,5 miliarde de euro din buget. El arată diferența dintre valoarea bunurilor cumpărate din străinătate și cea a bunurilor vândute în afara țării. Totuși, un deficit comercial ridicat și persistent poate avea consecințe economice.

În primul rând, contribuie la necesarul de finanțare externă al economiei, alături de alte fluxuri de bani dintre România și restul lumii.

În al doilea rând, poate accentua vulnerabilitățile în perioade de instabilitate financiară. Dacă intrările de capital scad, finanțarea dezechilibrelor externe poate deveni mai dificilă. În al treilea rând, o eventuală depreciere a leului poate scumpi bunurile importate. Efectul s-ar putea transmite ulterior către prețurile plătite de consumatori.

Aceste consecințe nu sunt automate. Ele depind de evoluția economiei, de investițiile străine, de cursul de schimb și de condițiile financiare internaționale. Există și o diferență importantă între deficitul comercial și deficitul bugetar. Primul privește schimburile de bunuri cu exteriorul, în timp ce al doilea reprezintă diferența dintre cheltuielile și veniturile statului.

Ce ar trebui să facă România pentru a reduce dezechilibrul?

Reducerea deficitului comercial nu presupune oprirea importurilor. O astfel de abordare ar afecta inclusiv firmele care folosesc materii prime și echipamente din străinătate. O strategie economică eficientă ar trebui să urmărească dezvoltarea producției competitive și creșterea valorii bunurilor exportate.

Industria chimică, producția de echipamente, procesarea alimentelor și industriile cu valoare adăugată ridicată sunt domenii care merită analizate pentru potențialul lor de dezvoltare. În paralel, România are nevoie de investiții în tehnologie, infrastructură, formarea profesională și cercetare.

Un obiectiv important ar trebui să fie creșterea ponderii produselor cu valoare adăugată mare în exporturi. Cu alte cuvinte, economia ar câștiga mai mult dacă ar exporta nu doar materii prime sau componente, ci și produse finite, tehnologii și echipamente complexe. Acest proces necesită însă timp, investiții și politici economice predictibile.

Cum ar putea încheia România anul 2026?

Deficitul comercial mediu lunar din primele nouă luni ale anului a fost de aproximativ 2,84 miliarde de euro. Dacă acest ritm s-ar menține până la sfârșitul anului, deficitul anual ar ajunge la aproximativ 34 miliarde de euro.

Scenariu orientativ pentru întregul an 2026

Deficit realizat, 9 luni

Proiecție mecanică, 12 luni

Proiecție calculată prin extrapolarea mediei lunare, nu prognoză oficială. Evoluția ultimului trimestru poate modifica rezultatul. Există însă un semnal care trebuie urmărit: în septembrie, deficitul lunar a depășit media primelor nouă luni.

Dacă importurile continuă să crească mai repede decât exporturile, rezultatul anual ar putea depăși valoarea indicată de această extrapolare simplă. În schimb, o temperare a importurilor sau o accelerare a exporturilor ar putea limita deteriorarea balanței comerciale.

Concluzie: România exportă mai mult, dar nu suficient pentru a-și reduce dependența de importuri

Datele publicate de Institutul Național de Statistică transmit un mesaj economic important: România continuă să își dezvolte exporturile, dar dezechilibrul dintre ceea ce produce pentru piețele externe și ceea ce cumpără din străinătate rămâne considerabil. Creșterea exporturilor este un semnal favorabil. Ea arată că firmele românești și companiile care produc în România continuă să găsească piețe de desfacere.

Totuși, majorarea deficitului cu aproape 884 de milioane de euro în primele nouă luni sugerează că avansul exporturilor nu este suficient pentru a compensa creșterea importurilor. Principala provocare economică nu este ca România să importe cât mai puțin, ci să producă și să exporte mai multă valoare.

O economie modernă are nevoie de importuri, investiții și acces la piețele internaționale. Dar are nevoie și de o bază industrială suficient de puternică pentru a susține exporturile și pentru a reduce vulnerabilitățile externe. În lipsa unor investiții consistente în producție, tehnologie și competitivitate, deficitul comercial riscă să rămână una dintre problemele structurale ale economiei românești.