Haitele de lupi din Carpații Meridionali se reorganizează. Ce arată monitorizarea genetică despre viața lor de familie

Într-o zonă de aproximativ 1.400 km² din Carpații Meridionali, cercetătorii au identificat 24 de lupi în sezonul 2024–2025. Descoperirea care atrage atenția privește însă organizarea lor: cele șase familii cunoscute anterior s-au reorganizat, cel puțin temporar, în nouă haite mai mici. Datele arată cât de dinamică este viața socială a lupilor și ridică întrebări despre stabilitatea grupurilor.

Verificare: Informațiile principale din articolul BizBrașov corespund datelor publicate de Fundația Conservation Carpathia, care realizează monitorizarea. Rezultatele descriu zona și perioada studiate; ele nu reprezintă un recensământ al lupilor din întreaga Românie.

O haită își poate păstra teritoriul, dar își poate schimba componența

Lupii trăiesc în grupuri familiale. Monitorizarea genetică permite cercetătorilor să recunoască indivizii, să stabilească relații de rudenie și să urmărească felul în care familiile folosesc teritoriul de la un sezon la altul.

În aria studiată, unele haite și-au păstrat teritoriile de-a lungul anilor. Altele s-au reorganizat sau s-au împărțit în grupuri noi. Au fost identificați și lupi solitari, proveniți atât din familiile cunoscute, cât și din afara zonei monitorizate. Așadar, cele nouă haite observate în ultimul sezon descriu o structură aflată în schimbare, nu nouă grupuri despre care se știe deja că vor rămâne stabile.

O schimbare importantă apare la nivelul perechilor reproducătoare. Dintre cele nouă familii identificate în sezonul 2024–2025, doar una păstra aceeași pereche din anii anteriori. În celelalte cazuri, unul dintre parteneri fusese înlocuit sau perechea nu a mai fost identificată. Cercetătorii descriu aceste schimbări frecvente drept un semn de stabilitate socială redusă, dar datele disponibile nu le stabilesc încă o cauză.

Lupii solitari leagă familiile între ele

Un lup care părăsește o haită poate traversa distanțe mari în căutarea unui teritoriu sau a unui partener. Prezența indivizilor solitari detectați în studiu arată că există deplasări între grupuri și dincolo de aria cercetată. Potrivit fundației, relieful din această parte a Carpaților permite încă asemenea mișcări și schimbul genetic natural între haite.

Această mobilitate explică de ce numărarea lupilor într-un singur sezon spune doar o parte a poveștii. Pentru a înțelege populația, cercetătorii trebuie să urmărească și cine rămâne într-o familie, cine pleacă și dacă apar noi perechi reproducătoare.

„Coadă Scurtă”, povestea unei familii urmărite din 2022

Masculul numit „Coadă Scurtă” oferă un exemplu concret. Recunoscut inițial după coada ruptă, el a fost detectat de 29 de ori prin probe ADN și de 20 de ori cu ajutorul camerelor de monitorizare. Corelând informațiile, echipa i-a reconstituit deplasările și istoricul familial.

Din 2022, lupul formează cea mai longevivă pereche reproducătoare documentată în acest studiu. Familia sa folosește un teritoriu de aproximativ 250 km², care traversează Masivul Piatra Craiului și ajunge până în apropierea orașului Zărnești. Cazul arată că, în aceeași regiune în care multe grupuri se schimbă, o familie poate păstra o legătură și un teritoriu timp de mai mulți ani.

Ce poate însemna instabilitatea haitelor

Pentru iarna 2024–2025, cercetătorii au estimat o densitate de aproximativ 1,46 lupi la 100 km², față de 2,35 la 100 km² în iarna 2019–2020. Împreună cu apariția unor haite mai mici și mai numeroase, datele pot indica pierderea unor indivizi maturi. Nu se știe însă dacă eventualele pierderi au avut cauze naturale sau au fost provocate de activități umane. Fundația avertizează că sunt necesari cel puțin 10–15 ani de monitorizare pentru stabilirea unei tendințe a populației.

Schimbările dintr-o haită pot influența și modul în care lupii își caută hrana sau un nou teritoriu. Cercetătorii consideră că grupurile aflate în reorganizare și lupii tineri, mai puțin experimentați, ar putea întâlni mai des oameni ori animale domestice. Aceasta este o posibilitate care trebuie urmărită, nu o concluzie că atacurile au crescut în zona studiată.

Cum au fost urmăriți lupii

Programul început în 2017 acoperă zone din Munții Făgăraș, Iezer-Păpușa și Leaota, precum și teritoriul Parcului Național Piatra Craiului. Echipele colectează iarna probe precum excremente, fire de păr și urină de pe zăpadă, apoi analizează ADN-ul. Camerele de monitorizare le ajută să localizeze deplasările și să găsească probe. În sezonul 2024–2025 au fost colectate 259 de probe.

Rezultatul este o imagine mai detaliată decât un simplu număr de animale. Cei 24 de lupi identificați spun câți indivizi au putut fi recunoscuți în acel sezon; relațiile dintre ei arată cum funcționează și cum se schimbă haitele. Tocmai această urmărire în timp va permite cercetătorilor să afle dacă reorganizarea observată este trecătoare sau parte a unei schimbări de durată.