Germania după vot: două landuri, două victorii la poli opuși și un cutremur pentru partidele tradiționale

Die Linke câștigă în premieră alegerile din Berlin, propulsată de criza locuințelor și de un electorat urban foarte tânăr. În Mecklenburg-Vorpommern, AfD devine prima forță politică, în timp ce CDU înregistrează un rezultat istoric de slab și rămâne, potrivit rezultatului provizoriu, în afara parlamentului regional. Alegerile din 20 septembrie redesenează harta politică în două dintre landurile estice ale Germaniei și arată cât de mult s-a fragmentat electoratul german.

Alegerile regionale organizate duminică, 20 septembrie 2026, în Berlin și Mecklenburg-Vorpommern au produs două victorii cu semnificații politice foarte diferite, dar cu un element comun: reculul sever al partidelor tradiționale care au dominat politica germană timp de decenii.

La Berlin, Die Linke a obținut 25,7% din voturile pe listă și a devenit pentru prima dată cea mai votată formațiune la alegerile pentru Abgeordnetenhaus, parlamentul landului-capitală. CDU, partidul primarului în funcție Kai Wegner, a coborât la 18,8%, de la 28,2% la scrutinul repetat din 2023. AfD a urcat la 16,3%, Verzii au obținut 14,3%, iar SPD doar 12,1%. Prezența la vot a fost de 74,2%. Datele sunt cele ale rezultatului oficial provizoriu publicat de administrația electorală a Berlinului în dimineața de 21 septembrie.

La aproximativ 200 de kilometri spre nord, în Mecklenburg-Vorpommern, rezultatul a fost aproape imaginea în oglindă a Berlinului. AfD a câștigat scrutinul cu 38,2% din voturile pe listă, față de numai 16,7% în 2021. SPD, partidul premierului Manuela Schwesig, a coborât de la 39,6% la 35,5%. Die Linke a obținut 6,5%, iar Verzii 5,7%. Marea înfrângere a serii a fost însă CDU: 4,9%, sub pragul electoral de 5%, față de 13,3% în 2021. Conform rezultatului provizoriu, CDU nu primește niciun mandat în noul Landtag. Prezența la vot a ajuns la 78,1%.

Este importantă o precizare: victoria electorală nu înseamnă automat preluarea guvernului unui land. Atât Berlinul, cât și Mecklenburg-Vorpommern intră acum în etapa negocierilor pentru formarea unor majorități parlamentare.

Berlin: de la victoria CDU la ascensiunea spectaculoasă a Die Linke

Transformarea politică a Berlinului este evidentă dacă rezultatul de duminică este comparat cu scrutinul precedent.

Alegerile din septembrie 2021 au fost invalidate din cauza problemelor grave de organizare și au fost repetate integral la 12 februarie 2023. De aceea, pentru o comparație electorală riguroasă, reperul relevant este rezultatul oficial din 2023, chiar dacă legislatura își are originea în scrutinul din 2021.

În 2023, CDU câștigase detașat Berlinul cu 28,2%. SPD și Verzii obținuseră fiecare 18,4%, Die Linke 12,2%, iar AfD 9,1%.

În 2026, raportul de forțe arată astfel:

Die Linke: 25,7%, față de 12,2% în 2023, +13,4 puncte procentuale.

CDU: 18,8%, față de 28,2%, -9,5 puncte.

AfD: 16,3%, față de 9,1%, +7,2 puncte.

Verzii: 14,3%, față de 18,4%, -4,1 puncte.

SPD: 12,1%, față de 18,4%, -6,3 puncte.

FDP: 2,5%, față de 4,6%, -2,1 puncte.

Cifrele descriu o schimbare mult mai profundă decât simpla alternanță dintre două partide. Cele trei formațiuni care au ocupat tradițional o mare parte din centrul politic berlinez, CDU, SPD și Verzii, pierd simultan. Principalii beneficiari sunt Die Linke și AfD.

Elif Eralp și noua formulă a stângii berlineze

Figura centrală a victoriei Die Linke este Elif Eralp, juristă în vârstă de 45 de ani și membră a parlamentului Berlinului din 2021.

Eralp nu provine din vechea elită politică a PDS, partidul care a reprezentat timp de decenii nucleul stângii postcomuniste din estul Germaniei. Biografia ei aparține mai degrabă Berlinului multicultural de după reunificare.

Părinții săi, socialiști și activi sindical, au fugit din Turcia după lovitura militară din 1980. Mama sa era însărcinată în luna a opta. Eralp s-a născut în 1981 la München, iar familia s-a stabilit ulterior la Dortmund și apoi la Hamburg. Tatăl ei a lucrat ca medic. Mama sa, care avea pregătire în domeniul formării asistentelor medicale, a întâmpinat timp de mulți ani dificultăți în recunoașterea calificării profesionale în Germania.

Eralp a studiat dreptul la Universitatea din Hamburg între 2001 și 2007, având criminologia printre domeniile sale de specializare. În timpul stagiaturii juridice a lucrat inclusiv la biroul din Berlin al Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați, la Ambasada Germaniei din Ottawa și într-un cabinet specializat în dreptul azilului și al imigrației. Din 2010 până în 2021 a fost consilieră pentru politici juridice a grupului parlamentar Die Linke din Bundestag. A devenit membră a partidului abia în 2017.

Este căsătorită și are doi copii. Din 2021 este deputată în Abgeordnetenhaus, iar înaintea alegerilor din 2026 era vicepreședintă a grupului parlamentar Die Linke.

Dar biografia candidatei explică numai o parte a succesului.

Tema care a structurat campania a fost locuirea.

Capitala chiriașilor

Berlinul este un caz aproape unic printre marile capitale europene prin ponderea foarte ridicată a locuințelor închiriate. Potrivit raportului pieței imobiliare realizat de Investitionsbank Berlin pe baza datelor oficiale, în 2024 aproximativ 85,1% din fondul locativ era închiriat, iar numai 14,9% era ocupat de proprietari.

Pentru Die Linke, această structură socială a făcut din chirii o temă electorală cu o capacitate extraordinară de mobilizare.

Eralp și partidul său au promis limitarea presiunii asupra chiriilor, extinderea locuințelor sociale și, mai ales, aplicarea rezultatului referendumului „Deutsche Wohnen & Co enteignen”.

La referendumul din 26 septembrie 2021, 1.035.950 de berlinezi au votat „Da”. Rezultatul oficial arată că 57,6% dintre participanți au susținut propunerea, față de 39,8% care au votat împotrivă.

Propunerea vizează socializarea unor mari portofolii de locuințe aparținând companiilor private cu peste 3.000 de apartamente în Berlin, utilizând articolul 15 din Legea Fundamentală germană. Die Linke susține că proprietarii trebuie despăgubiți, dar că despăgubirea poate fi stabilită semnificativ sub valoarea de piață. Valoarea exactă nu este însă stabilită în prezent, iar estimările costului diferă foarte mult.

Această nuanță este importantă. Afirmația potrivit căreia companiile ar primi în mod cert „40% din valoarea actuală” nu poate fi prezentată drept fapt stabilit. Nu există încă o valoare definitivă a despăgubirilor.

Estimările privind numărul locuințelor care ar putea fi vizate diferă și ele în funcție de criteriile folosite și de momentul calculului. În relatările recente apare frecvent cifra de aproximativ 220.000 de apartamente, în timp ce documentele și materialele campaniei pentru referendum au operat și cu valori mai mari.

Die Linke a completat mesajul despre locuire cu o ofertă socială mai largă. Un exemplu foarte vizibil a fost proiectul „Kiezkantinen”: cantine de cartier finanțate public, în care cea mai ieftină masă caldă ar urma să coste trei euro. În ultima săptămână a campaniei, partidul a testat efectiv conceptul într-un local din Kreuzberg, unde mesele au fost vândute cu trei euro.

Strategia a combinat astfel politici sociale clasice cu instrumente de campanie adaptate unui electorat urban mai tânăr.

Iar aici se află probabil una dintre cele mai importante explicații ale rezultatului.

Potrivit datelor post-electorale ARD/Infratest dimap citate de presa germană, 43% dintre alegătorii cu vârste între 16 și 24 de ani au votat Die Linke. În categoria 25-34 de ani, procentul a fost și mai mare: 49%.

Așadar, cifrele de 42% și 48% vehiculate imediat după scrutin trebuie corectate cu un punct dacă folosim această serie ARD.

Pentru Die Linke, semnificația este considerabilă. Partidul nu mai poate fi descris doar prin imaginea electoratului îmbătrânit al fostei Germanii de Est.

De la SED și PDS la stânga urbană a Berlinului

Istoria formațiunii rămâne însă relevantă.

Die Linke a fost creată oficial în 2007 prin fuziunea dintre PDS și WASG. PDS provenea, la rândul său, din transformarea fostului SED, partidul-stat care a condus Republica Democrată Germană. WASG apăruse în vestul Germaniei în mare parte din opoziția sindicală și social-democrată față de reformele economice și sociale ale guvernului Gerhard Schröder.

Pentru mult timp, baza electorală a PDS și apoi a Die Linke a fost concentrată în estul Germaniei și în cartierele estice ale Berlinului.

Victoria din 2026 sugerează o schimbare importantă a acestei formule electorale.

Die Linke a reușit să suprapună peste nucleul său tradițional o stângă urbană, tânără și multiculturală, concentrată pe chirii, costul vieții, servicii publice și inegalitate. Tocmai acesta era unul dintre segmentele în care Verzii construiseră în ultimele două decenii o poziție foarte puternică.

Rezultatele din Berlin arată dimensiunea schimbării: Verzii pierd 4,1 puncte procentuale față de 2023, în timp ce Die Linke câștigă 13,4.

Mecklenburg-Vorpommern: AfD își dublează scorul

Dacă Berlinul s-a deplasat puternic spre stânga, Mecklenburg-Vorpommern s-a deplasat în direcția opusă.

Rezultatul oficial provizoriu oferă AfD 38,2%, față de 16,7% în 2021. Este un salt de aproximativ 21,5 puncte procentuale.

SPD, care conduce landul prin Manuela Schwesig, coboară de la 39,6% la 35,5%. Die Linke scade de la 9,9% la 6,5%, Verzii de la 6,3% la 5,7%, iar FDP de la 5,8% la numai 1%. CDU înregistrează însă cea mai severă prăbușire: de la 13,3% la 4,9%.

În termeni de mandate, rezultatul provizoriu înseamnă 32 de locuri pentru AfD, 29 pentru SPD și câte cinci pentru Die Linke și Verzi. CDU și FDP nu mai obțin reprezentare parlamentară.

Victoria AfD nu garantează însă guvernarea. Celelalte formațiuni parlamentare au exclus până acum o coaliție cu partidul, ceea ce face ca negocierile pentru viitorul executiv să depindă de capacitatea celorlalte partide de a construi o majoritate.

Cine este Leif-Erik Holm

Figura principală a AfD în această campanie este Leif-Erik Holm, candidatul partidului pentru funcția de premier al landului.

Născut la Schwerin în 1970, Holm a crescut în Germania de Est, a urmat o formare ca electrician, a făcut serviciul militar în armata RDG și apoi a studiat economie la Universitatea Humboldt din Berlin. Înainte de cariera politică a lucrat mulți ani ca prezentator radio, inclusiv pentru Antenne MV, FFH și NDR. Este membru al Bundestagului din 2017 și conduce organizația AfD din Mecklenburg-Vorpommern.

Holm face parte din AfD încă din perioada sa de început. Partidul a fost fondat în 2013, inițial ca formațiune eurosceptică și economic liberal-conservatoare. În anii următori, centrul său de greutate s-a mutat puternic spre imigrație, identitate națională și teme cultural-conservatoare, iar literatura de specialitate îl plasează astăzi în spectrul dreptei populiste până la extrema dreaptă.

În Mecklenburg-Vorpommern, programul AfD pentru 2026 a pus accent pe securitate, migrație, educație și economie. Formațiunea propune, printre altele, întărirea poliției și justiției, o structură de poliție dedicată controlului frontierelor și returnărilor, politici mai restrictive privind migrația, menținerea sistemului școlar diferențiat și o reducere a intervenției statului în economie. În energie, partidul critică dezvoltarea actuală a energiei eoliene și solare și susține revenirea Germaniei la energia nucleară.

Holm a încercat în campanie să pună în prim-plan costul vieții, economia și nemulțumirea față de guvernarea regională și federală, folosind un ton mai moderat decât unele dintre vocile mai radicale ale partidului.

Rezultatul confirmă însă un fenomen care depășește personalitatea candidatului: AfD a devenit principala forță electorală în mai multe zone ale estului Germaniei.

CDU: de la guvernarea Berlinului la două înfrângeri severe

Pentru CDU, scrutinul din 20 septembrie este dificil de separat de contextul politic federal.

În Berlin, partidul scade de la 28,2% la 18,8%, o pierdere de 9,5 puncte procentuale.

În Mecklenburg-Vorpommern, scăderea este de la 13,3% la 4,9%, adică 8,4 puncte. Potrivit rezultatului provizoriu, CDU ratează pragul de 5% și pierde toate cele 12 mandate pe care le avea în legislatura precedentă.

Cele două rezultate sunt cu atât mai semnificative cu cât provin din contexte electorale foarte diferite. În Berlin, CDU pierde în primul rând în fața unei stângi urbane mobilizate de problema locuirii, în timp ce în Mecklenburg-Vorpommern partidul este comprimat electoral de ascensiunea AfD.

CDU se confruntă astfel simultan cu două tipuri de concurență: una venită dinspre stânga în marile centre urbane și alta dinspre dreapta în estul Germaniei.

Verzii: recul la Berlin, supraviețuire la limită în nord-est

Și rezultatul Verzilor merită privit separat.

În Berlin, partidul obține 14,3%, față de 18,4% în 2023. Pierderea este de 4,1 puncte procentuale. Este un rezultat important tocmai pentru că Berlinul a fost unul dintre marile bastioane urbane ale Verzilor.

Ascensiunea Die Linke printre alegătorii foarte tineri indică o concurență directă pentru o parte a electoratului progresist urban. Problema locuințelor și a costului vieții pare să fi oferit Die Linke un avantaj față de agenda predominant ecologică și liberal-progresistă cu care Verzii au fost identificați în ultimii ani.

În Mecklenburg-Vorpommern situația este diferită. Verzii obțin 5,7%, față de 6,3% în 2021. Pierd numai aproximativ 0,6 puncte, dar rămân foarte aproape de pragul electoral de 5%.

Paradoxal, deși rezultatul este modest, cele cinci mandate ale Verzilor pot deveni importante în aritmetica formării unei majorități care să nu includă AfD.

Două Germanii electorale în aceeași duminică

Cele două scrutinuri nu pot fi reduse simplu la formula unei Germanii care „se radicalizează” într-o singură direcție.

Berlinul și Mecklenburg-Vorpommern transmit mesaje aproape opuse.

În capitală, tema dominantă a fost accesibilitatea locuirii, iar partidul care a reușit să transforme chiria și costul vieții într-un mesaj politic simplu și recognoscibil a câștigat alegerile.

În Mecklenburg-Vorpommern, AfD a capitalizat nemulțumirea legată de economie, migrație, energie, securitate și politica federală, dublându-și cu mult scorul din 2021.

Dar există și un numitor comun: slăbirea partidelor care au administrat sistemul politic german în ultimele decenii.

CDU pierde masiv în ambele landuri. SPD înregistrează o scădere puternică la Berlin și pierde primul loc în Mecklenburg-Vorpommern. Verzii se retrag în capitală, iar FDP rămâne în afara ambelor parlamente.

În schimb, Die Linke și AfD, formațiuni aflate la capete diferite ale spectrului politic, demonstrează că pot mobiliza segmente importante ale electoratului în jurul unor teme foarte concrete.

La Berlin: chiria.

În Mecklenburg-Vorpommern: migrația, costurile, economia și nemulțumirea față de establishment.

BRIEF | Cine este Elif Eralp, femeia care a dus Die Linke pe primul loc la Berlin

Elif Eralp are 45 de ani, este juristă și s-a născut la München în 1981, la scurt timp după ce părinții ei au fugit din Turcia în urma loviturii militare din 1980. Părinții erau socialiști și activi sindical. Mama sa era însărcinată în luna a opta când familia a ajuns în Germania. Familia a obținut azil politic, iar tatăl ei a ajuns să lucreze ca medic. Mama sa s-a confruntat ani de zile cu nerecunoașterea calificării profesionale obținute în Turcia.

Eralp a crescut ulterior la Dortmund și Hamburg și a studiat dreptul la Universitatea din Hamburg, cu criminologia între domeniile de specializare. În timpul pregătirii juridice a lucrat inclusiv la UNHCR în Berlin și într-un cabinet specializat în dreptul imigrației și azilului. În 2009 a promovat al doilea examen juridic de stat.

Din 2010 până în 2021 a lucrat drept consilieră pentru politici juridice a grupului parlamentar Die Linke din Bundestag. Interesant este că a lucrat pentru grupul parlamentar cu șapte ani înainte de a deveni membră a partidului: Eralp s-a înscris în Die Linke în 2017. Din 2021 este membră a parlamentului Berlinului, iar ulterior a devenit vicepreședintă a grupului parlamentar. Este căsătorită și are doi copii.

Politic, Eralp reprezintă o transformare mai largă a Die Linke. Formațiunea s-a născut în 2007 din fuziunea PDS, partid provenit din transformarea fostului SED est-german, cu WASG, formațiune apărută în vest din opoziția față de reformele social-democrate ale începutului anilor 2000. Electoratul PDS fusese mult timp concentrat în fosta Germanie de Est.

Eralp întruchipează o altă bază electorală: Berlinul tânăr, urban, multicultural și dominat de chiriași. Aproximativ 85% din locuințele Berlinului sunt închiriate.

Campania sa a pus problema locuirii în centru. Die Linke cere aplicarea referendumului „Deutsche Wohnen & Co enteignen”, prin care majoritatea participanților la votul din 2021 au susținut socializarea portofoliilor marilor companii imobiliare. Rezultatul oficial a fost de 57,6% „Da”.

Partidul propune folosirea articolului 15 din Legea Fundamentală pentru trecerea unor mari portofolii imobiliare în proprietate colectivă/publică. Companiile ar urma să fie despăgubite, Die Linke cerând ca valoarea despăgubirilor să fie semnificativ sub prețul de piață. Procentul exact al despăgubirii și numărul definitiv al apartamentelor vizate nu sunt însă stabilite și nu trebuie prezentate drept cifre definitive.

Un alt element distinctiv al campaniei a fost ideea „Kiezkantinen”, cantine publice de cartier în care cea mai ieftină masă ar costa trei euro și care ar funcționa în același timp ca spații comunitare. Die Linke a organizat chiar înaintea alegerilor un proiect-pilot la Kreuzberg, cu mese la trei euro.

Cea mai spectaculoasă schimbare apare însă în structura electoratului. Conform datelor ARD/Infratest dimap citate după alegeri, 43% dintre alegătorii de 16-24 de ani au votat Die Linke. În categoria 25-34 de ani, procentul ajunge la 49%.

Acesta este probabil rezultatul cu cea mai mare semnificație pe termen lung pentru partid. Die Linke nu a abandonat complet vechiul său electorat est-german, dar la Berlin a reușit să îi adauge un electorat diferit: tânăr, metropolitan și preocupat înainte de toate de chirii, costul vieții și inegalitate.

Este exact zona electorală în care Verzii deveniseră extrem de puternici.

În 2026, Die Linke a obținut 25,7% în Berlin, cu 13,4 puncte peste rezultatul din 2023. Verzii au coborât în același interval de la 18,4% la 14,3%.

Victoria o transformă pe Elif Eralp într-o candidată reală pentru funcția de Regierende Bürgermeisterin, primarul guvernator al Berlinului și, simultan, șeful guvernului landului.

Dar o precizare este esențială: Eralp nu este încă viitorul primar al Berlinului, iar rezultatul alegerilor nu garantează că va ocupa funcția. În sistemul parlamentar al landului, ea are nevoie de o majoritate capabilă să o aleagă. Configurația viitorului guvern depinde de negocierile de coaliție care urmează scrutinului.

Prin urmare, formularea corectă în acest moment este: Elif Eralp este lidera partidului care a câștigat alegerile din Berlin și una dintre principalele candidate la conducerea viitorului guvern al capitalei germane.