Două proiecte legislative privind vânătoarea și protecția faunei în dezbatere la Senat

Două inițiative legislative depuse de parlamentari UDMR propun modificări ale regimului juridic aplicabil incidentelor dintre oameni și animale sălbatice. Proiectele introduc excepții de la răspunderea penală în cazul rănirii sau uciderii unui animal ca reacție la un atac. Una dintre propuneri prevede și despăgubiri minime de 50.000 de euro pentru victimele atacurilor, precum și stabilirea unei valori de despăgubire de 500 de euro pentru urs.

Două inițiative legislative cu obiective complementare

Senatul României analizează două propuneri legislative care ar putea modifica regulile privind protecția faunei sălbatice și răspunderea juridică în cazul atacurilor animalelor asupra oamenilor. Este vorba despre proiectele L602/2026 și L603/2026, înregistrate inițial la Senat pe 28 septembrie 2026 și introduse ulterior în procedură de urgență. Ambele inițiative sunt semnate de parlamentari ai Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), printre care și senatorul Tánczos Barna, fost ministru al Mediului.

Deși modifică acte normative diferite, proiectele abordează aceeași problemă: condițiile în care o persoană poate răni sau ucide un animal sălbatic în contextul unui atac. Inițiativele se află în prezent în etapa dezbaterilor parlamentare și nu au devenit legi.

L602/2026: despăgubiri pentru victime și modificări ale Legii vânătorii

Prima propunere vizează modificarea Legii nr. 407/2006 privind vânătoarea și protecția fondului cinegetic. Proiectul introduce prevederi referitoare la despăgubirea persoanelor rănite în urma atacurilor unor animale sălbatice. Potrivit textului legislativ, victimele ar urma să beneficieze de acoperirea cheltuielilor de spitalizare și a veniturilor nete nerealizate în perioada incapacității temporare de muncă.

Pentru persoanele rănite, proiectul prevede acordarea unor daune morale de minimum 50.000 de euro. În cazul decesului, soțul supraviețuitor și copiii victimei sau, în lipsa acestora, alte rude de gradul I ar putea beneficia de despăgubiri și daune morale de minimum 50.000 de euro. Aceste sume ar urma să fie suportate de autoritățile publice centrale responsabile de domeniul vânătorii și/sau al mediului, potrivit mecanismului propus.

O altă modificare importantă privește valoarea de despăgubire asociată ursului brun (Ursus arctos), stabilită în proiect la 500 de euro. Această valoare nu reprezintă însă o amendă contravențională universală pentru uciderea unui urs. Este o valoare de despăgubire prevăzută în anexa Legii vânătorii, cu un regim juridic distinct de sancțiunile penale sau contravenționale.

Excepție de la răspunderea penală în cazul atacurilor

Una dintre prevederile cu potențial impact juridic important este introducerea unui nou articol în Legea vânătorii. Acesta stabilește că rănirea sau uciderea unui animal ca reacție la atacul său nu constituie infracțiune. Formularea propusă nu precizează expres criterii precum iminența pericolului, proporționalitatea reacției sau existența unor alternative de evitare a confruntării.

Această lipsă de detaliere poate genera întrebări privind aplicarea viitoarei norme, în special în situațiile în care circumstanțele atacului sunt contestate. În același timp, o asemenea excepție nu ar elimina automat obligația autorităților de a stabili împrejurările producerii incidentului.

L603/2026: modificarea regimului de protecție a faunei sălbatice

Cel de-al doilea proiect propune completarea OUG nr. 57/2007, actul normativ care reglementează ariile naturale protejate, conservarea habitatelor și protecția speciilor sălbatice.

Textul introduce o excepție penală formulată similar celei din prima inițiativă. Prin această modificare, legiuitorii urmăresc să reglementeze situațiile în care o persoană rănește sau ucide un animal ca reacție la atacul acestuia. Importanța acestei propuneri rezultă din domeniul de aplicare al ordonanței, care include și specii protejate prin legislația națională și europeană.

Ursul brun se numără printre speciile pentru care există obligații speciale de conservare. Prin urmare, orice modificare a condițiilor în care exemplarele pot fi ucise sau rănite trebuie analizată inclusiv în raport cu obligațiile României privind protecția biodiversității.

Siguranța oamenilor și conservarea speciilor, două obiective care trebuie armonizate

Gestionarea conflictelor dintre oameni și animalele sălbatice reprezintă o problemă complexă, mai ales în comunitățile situate în apropierea habitatelor naturale. Atacurile asupra oamenilor pot produce consecințe grave, iar autoritățile au obligația de a asigura protecția populației.

În același timp, legislația privind conservarea speciilor urmărește prevenirea uciderii nejustificate a animalelor protejate și menținerea populațiilor acestora într-o stare favorabilă de conservare. Cele două obiective nu sunt incompatibile. Problema centrală este stabilirea unor reguli suficient de clare pentru intervențiile în situații de pericol, fără a crea posibilitatea folosirii abuzive a excepțiilor legale.

În cazul proiectelor analizate, una dintre întrebările juridice importante privește modul în care va fi demonstrată existența unui atac. O altă problemă este delimitarea dintre o reacție justificată pentru protejarea vieții și o acțiune care ar putea constitui vânătoare ilegală.

Ce urmează în Parlament

Ambele propuneri legislative se află la comisiile permanente ale Senatului. Proiectele au primit avize favorabile din partea Consiliului Legislativ și a Consiliului Economic și Social. Aceste avize nu echivalează însă cu adoptarea lor de către Parlament. Potrivit calendarului legislativ, termenul de adoptare tacită în Senat este 2 decembrie 2026.

Ulterior, procesul legislativ poate continua la Camera Deputaților, care urmează să se pronunțe asupra formei finale a actelor normative. În cadrul dezbaterilor parlamentare pot fi introduse amendamente, inclusiv pentru clarificarea condițiilor în care excepțiile de răspundere penală ar urma să fie aplicate.

O dezbatere cu implicații pentru siguranța publică și protecția mediului

Cele două proiecte readuc în atenție necesitatea unui echilibru între protejarea vieții umane și conservarea faunei sălbatice. Despăgubirea victimelor atacurilor reprezintă un obiectiv distinct de reglementarea condițiilor în care un animal poate fi ucis. În același timp, reducerea valorii de despăgubire asociate ursului și introducerea unor noi excepții penale ridică probleme privind efectele viitoarelor reglementări.

Claritatea textelor legislative, compatibilitatea cu normele europene și posibilitatea verificării circumstanțelor fiecărui incident sunt elemente esențiale pentru aplicarea lor. Forma finală a proiectelor va determina dacă noile reguli vor reuși să ofere protecție suplimentară comunităților, fără să afecteze nejustificat mecanismele de conservare a speciilor sălbatice.

Precizare suplimentară importantă pentru articol

Verificarea textelor legislative propriu-zise și a Legii nr. 407/2006 confirmă un detaliu care merită evidențiat în articol:

VALOAREA DE DESPĂGUBIRE PENTRU URSUL BRUN

Valoarea din legislația consultată

Valoarea propusă prin L602/2026

Reducere propusă: 98,75%, respectiv de 80 de ori. Este vorba despre valoarea de despăgubire, nu despre o amendă penală.

De asemenea, articolul 16 din Directiva europeană Habitate permite derogări pentru siguranța publică, dar impune condiții privind alternativele disponibile și conservarea speciilor. Compatibilitatea exactă a noilor excepții cu dreptul european necesită o analiză juridică suplimentară.