Dezbaterea privind deficitul bugetar al României a devenit axul central al politicii economice. Dincolo de retorica de partid, cifrele Ministerului Finanțelor și analizele Consiliului Fiscal conturează o ecuație complexă ce nu mai suportă amânare.

1. Rigiditatea structurală a cheltuielilor

Peste 75% din veniturile fiscale și contribuțiile sociale colectate de stat sunt direcționate exclusiv către două capitole: anvelopa salarială din sectorul public și plata pensiilor. Acest nivel de rigiditate lasă un spațiu extrem de restrâns pentru investiții din surse proprii fără apel la împrumuturi pe piețele financiare.

2. Decalajul masiv de colectare a TVA (Gap-ul TVA)

România continuă să aibă cel mai mare decalaj de neîncasare a TVA din Uniunea Europeană, estimat la peste 30% din potențialul teoretic. Implementarea sistemelor e-Factura, e-Transport și a caselor de marcat conectate reprezintă primul pas tehnologic real, însă rezultatele financiare vizibile depind de capacitatea de analiză de risc a Fiscului.

3. Scenarii posibile pentru anii 2026-2028

Fără o corecție graduală și credibilă, costul refinanțării datoriei publice riscă să pună presiune pe cursul de schimb și pe ratingul suveran. Soluția optimă recomandată de experții internaționali constă într-un mix între lărgirea bazei de impozitare, eliminarea excepțiilor sectoriale nejustificate și prioritizarea strictă a marilor proiecte cofinanțate din fonduri europene nerambursabile.